ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Judecătoria Sectorului 2 i-a dat, luni, câștig de cauză primarului Sectorului 4, Daniel Băluță (PSD), și a decis ștergerea din ziarul „Libertatea” a șapte articole care îl vizau. Decizia nu e definitivă, iar directorul publicației, Cătălin Tolontan, a spus că va face apel. 

Cătălin Tolontan a declarat că va respecta decizia judecătorilor doar atunci când aceasta va fi una definitivă. Până atunci, el o contestă în instanță. 

„Respectăm decizia instanței care spune că articolele vor fi șterse când sentința va rămâne definitivă. Așa că vom face apel și când va rămâne definitivă, vom respecta această sentință definitivă, indiferent care va fi ea. E normal să respecți justiția și când îți plac deciziile ei și când nu îți plac deciziile ei. Justiția este a noastră și când ne convine și când nu ne convine ce spune ea.

Nu ne convine ce spune justiția, acum, din moment ce facem apel. Să vedem motivația judecătorilor. Avem o sentință pe scurt. Nu comentez sentința de azi cu dosarul de la DIICOT”, a declarat Cătălin Tolontan luni, în exclusivitate pentru Sps. 

După cum ActiveNews a relatat joi, jurnalistul Cătălin Tolontan a fost audiat joi la DIICOT într-un dosar de șantaj în urma unei plângeri penale înaintate de primarul Sectorului 4 al Capitalei. Daniel Băluță a formulat în luna martie plângeri la DIICOT și DNA împotriva lui Cătălin Tolontan, coordonator editorial Libertatea și director RINGIER, Alexandru Pop, de la News International SA, Mihai Toma, jurnalist Libertatea, Mircea Marian, senior editor Newsweek, și Andrei Sabin Orcan, office manager Newsweek, acuzându-i de „constituire a unui grup infracțional organizat și șantaj”.

În această speță este vorba despre o licitație de la începutul anului trecut, care viza atribuirea de către Primăria Sectorului 4 a unui contract pentru servicii de semnalizare, în valoare de aproximativ 26 de milioane de lei. Comisia de licitații a respins ofertele depuse de asocierile conduse de Vialine Systems și Lindor Ideal Construct, fiind admisă doar oferta depusă de Dumava Semnalizare în asociere cu Gamida Euromark și Girod Semnalizare Rutieră, iar rezultatul evaluării a fost publicat pe data de 8 decembrie 2020.

Ca urmare a respingerii celor două oferte, doar Asocierea Lindor Ideal Construct SRL – Comprest SA a depus contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) împotriva motivelor de respingere comunicate de către autoritatea contractantă, motivele de respingere a ofertei depuse de Asocierea Vialine Systems SRL – Anduna Servimob SRL nefiind contestate.

CNSC a respins „ca nefondată” contestația depusă de Asocierea Lindor Ideal Construct SRL – Comprest SA. Nemulțumită de decizia CNSC, Asocierea Lindor Ideal Construct SRL – Comprest SA a depus și plângere la Curtea de Apel București. Primarul Daniel Băluță scrie în plângerea făcută la DIICOT că reprezentanții Asocierii Lindor Ideal Construct SRL – Comprest SA „s-au înteles cu jurnaliștii Alexandru Pop și Mihai Toma” să „îl constrângă” pentru a-l determina să susțină „reintegrarea acestei asocieri în procedura de licitație”.

Alexandru Pop și Mihai Toma „au procedat la publicarea unor articole defăimătoare, ce mă vizează în mod direct, prin care sunt acuzat că aș fi susținut în cadrul acestei proceduri de licitație Asocierea Dumava Semnalizare, Gamida Euromark și Girod Semnalizare Rutieră. Cătălin Tolontan, coordonator editorial la www.libertatea.ro, ce aparține trustului media Ringier, este autorul moral al articolului publicat de Mihai Toma pe acest site (…) În mod evident, scopul mediat al sus-numiților a fost acela de a obține avantaje materiale injuste pentru societățile excluse din procedura de licitație, existând suspiciuni rezonabile că aceștia au acceptat cel puțin promisiuni de foloase, în schimbul constrângerilor exercitate asupra mea”, s-a plâns primarul Daniel Băluță în plângerea penală înaintată către DNA. El a depus o plângere similară și la DIICOT.
 
Pe de altă parte, Cătălin Tolontan dezminte acuzațiile lui Băluță și consideră că plângerile depuse de acesta pe la parchete sunt încercări de intimidare a jurnalismului de investigație.

„O citare dintr-un articol al unei alte publicații, ceea ce face presa în toată lumea, și o întîlnire transparentă cu oamenii despre care scriem, care e un lucru normal, au devenit miezul unei campanii de intimidare”, a scris Tolontan pe Facebook într-o mai largă „explicație pentru public”. 

Procurorii au obligația să audieze părțile, după care dosarul se trimite în instanță, fiind de competența judecătorilor să constate dacă acuzațiile lui Băluță sunt întemeiate sau nu.