Catedrala Națională în cifre, la 1 an de la sfințire
La un an de la sfințire, site-ul Basilica prezintă o perspectivă sumară, în cifre, a ceea ce a însemnat până în prezent acest proiect național. La 25 noiembrie 2018, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Patriarhul Daniel al României au oficiat slujba de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului, eveniment unic în istoria recentă a României, la care au luat parte zeci de mii de români. Și, deși Catedrala a fost sfințită în Anul Centenar în stadiul „la roșu”, peste 150.000 de români au venit să o viziteze și să se închine în Altarul ei în acele zile, între 25 noiembrie – 2 decembrie.
110 milioane euro
Pentru că numărul materialelor din presă a crescut odată cu catedrala, dar de cele mai multe ori se pierde semnificația profundă a acestui proiect național, sumele cheltuite cu Catedrala Națională au fost intens vehiculate.
110 milioane de euro a fost suma totală cheltuită până la sfințirea catedralei „la roșu”. Însă eforturile Bisericii nu s-au concentrat exclusiv în această zonă. În ultimul deceniu au fost investite mai mult de 150 de milioane de euro în domeniul filantropic, în cele peste 700 de instituții sociale ale sale.
134 de ani de așteptare
Necesitatea construirii unei Catedrale Naționale în București s-a resimțit mai ales după Războiul de Independență din 1877-1878.
După proclamarea României ca Regat, în anul 1881, Regele Carol I al României a înaintat Camerei Legislative, în anul 1884, un proiect de lege privind construirea unei Catedrale creștin-ortodoxe în București.
Deși avea să fie amintit și reluat de mai multe ori, proiectul avea să devină realitate abia la 134 de ani distanță.
10 ani de lucrări
Imediat după întronizare (30 septembrie 2007), Patriarhul Daniel și-a asumat mandatul înaintașilor și a reluat cu prioritate proiectul Catedralei Mântuirii Neamului.
Slujba de punere a pietrei de temelie pe amplasamentul din Dealul Arsenalului, a fost oficiată pe 29 noiembrie 2007, în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României.
După numeroase demersuri pregătitoare, Patriarhia Română a demarat lucrările de construcție la sfârșitul anului 2010. În prezent, lăcașul de cult nu este deschis publicului larg și va mai fi în lucrări pentru trei sau patru ani.
150.000 de vizitatori
Deși Catedrala a fost sfințită în Anul Centenar în stadiul „la roșu”, peste 150.000 de români au venit să o viziteze și să se închine în Altarul ei în perioada 25 noiembrie – 2 decembrie.
Papa Francisc a fost și el pelerin în Catedrala Națională, în timpul vizitei întreprinse în țara noastră la finalul lunii mai.
350.000 de eroi
Catedrala este dedicată tuturor martirilor care și-au jertfit viața pentru unitatea noastră de credință și de neam.
O listă cu 350.000 nume ale eroilor români cunoscuți din toate timpurile a fost depusă în piciorul Sfintei Mese, într-un gest cu valoare de simbol liturgic și patriotic făcut de Patriarhul României înainte de sfințire.
28 de uși „străjuite” de sfinți
Catedrala Națională are 28 de uși de bronz cu reprezentări iconografice. Acestea vor fi coordonate de un sistem computerizat care va comanda deschiderea automată a ușilor în caz de alarmă. De asemenea, Catedrala are un total de 392 de ferestre.
Catedrala înaltă de 120 de metri va fi dotată cu 8 lifturi.
8 tone de mozaic
Catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante: 23m lățime si 18m înălțime. Pe suprafața totală de 408 mp s-au folosit 8 tone de mozaic.
Întreg lăcașul de cult va fi decorat la interior cu pictură în tehnica mozaic.
25 de tone – cel mai mare clopot cu balans liber din lume
Toate cele 6 clopote ale Catedralei Naționale adună 33 tone și sunt montate la o înălțime de 60 de metri.
Clopotul mare are o greutate de 25 de tone, înălțime și diametru de cca. 3 metri și este cel mai mare clopot cu balans liber din lume. Este dedicat eroilor neamului și va putea fi auzit numai la evenimentele și sărbătorile importante.
Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului au fost realizate la fabrica Grassmayr din Innsbruck – Austria, au o garanție de 15 ani și o viață apreciată la peste 400 ani.
5 biserici „răstignite”
Amplasamentul Catedralei Naționale simbolizează o reparație morală sau „o lumină de Înviere” pentru cele cinci biserici „răstignite”, dintre care trei – Alba Postăvari, Spira Veche și Izvorul Tămăduirii au fost demolate, iar două – Schitul Maicilor și Mihai Vodă au fost translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.
Pe același subiect

S-a vaccinat. Era fericită. A MURIT DUPĂ ZIUA EI. Încă un cadru medical și-a pierdut viața după vaccinare: Doina Militaru, asistent optician, 55 de ani, infectată grav după vaccin. IML a decis că sunt suspiciuni și a hotărât autopsia. Avea ASTM și ALERGII

Sexul anal și oral recomandat minorilor într-o aplicație SECS de „educație sexuală” promovată de AGERPRES, Radio România Cultural și un site sponsorizat de BRD. Alianța Părinților protestează oficial și cere blocarea aplicației

Din crimele lui Pacepa, „omul cu injecția”, adulatul lui Tismăneanu și Liiceanu. Asasinarea la București a disidenților sârbi Alexander Opojevici, cetățean român și Djoka Stojanovic, cetățean belgian și răpirea lui Vladimir (Vlado) Dapcevic, în 1975

Boris Johnson, în 2007: Este timpul să avem discuții de oameni maturi privind numărul optim de ființe omenești de pe această planetă

Pacepa și „dărâmarea comunismului”. Nici chiar așa! Kuklinski a primit cetățenia SUA în trei luni. Pacepa după 10 ani. Fotografii cu ministrul lui Ceaușescu, Vasile Milea, la Pentagon

România ascunde morții de vaccin. Decesul asistentei de la „Marius Nasta”: Mahler și Ministerul au știut și au tăcut - Deținem PROBA. RAPOARTE: Peste 300 de cazuri de decese după vaccin în Europa și peste 500 în SUA. DOVEZI
Recomandările noastre

Brâncuși batjocorit la infinit de Ministerul Culturii. Coloana lui Brâncuși doborâtă de Ziua lui pe două capre la Muzeul Țăranului Român într-o „expoziție” de 218.099,44 euro din cadrul programului RO-CULTURA: Mirrors of Brâncuși

Atacul la Brâncuși este un atac la adresa națiunii române, a frumosului și credinței. Este un atac al urâtului și necredinței. „Arta nu s-a dezvoltat decât în epocile mari religioase. Când sentimentul religios scade urmează o decadență.” INTERVIU

“PACEPA NU A FOST AGENT CIA”. Interviu cu istoricul CNSAS Liviu Țăranu: “La Ion Mihai Pacepa falsul din memorialistică depășește 70%”. „Omorârea” lui Pacepa, o afacere de PR?

Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Comentarii (2)