ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit.


În urmă cu 10 ani un preot din Basarabia era judecat și condamnat pentru un caz asemănător cu cel de la Biserica „Sf. Constantin și Elena” din Suceava, din 31 ianuarie, când un bebeluș născut prematur și cu probleme de sănătate a plecat la Domnul după 12 sau 17 ore - nici acum nu este cunoscută ora exactă. Deosebirea e că în Basarabia bebelușul a decedat la scurt timp după botez și preotul a fost condamnat, în noiembrie, 2011 la presiunea mass media care titra că acesta a înecat bebelușul. Expertiza a dovedit ulterior că era nevinovat și a fost eliberat, după patru luni și jumătate de închisoare fără vină. La fel ca la Suceava, unde medicii au extras din plămânii micuțului Iustin un „lichid rozaliu”, specialiștii de la Chișinău care au realizat a doua expertiză au analizat „un lichid roz spumos”, pentru a stabili că pruncul suferea de o dereglare pulmonară.

În vara anului 2010, în comuna Mihăileni Vechi din raionul Râșcani, un bebeluș de o lună și jumătate a decedat după săvârșirea Tainei Sfântului Botez. Acest caz a explodat în mass-media cu titlul: ”Copilul înecat la botez”. A fost deschis un dosar penal pentru omor din imprudență. Mai târziu, la 21 noiembrie 2011, preotul care a oficiat botezul, Valentin Țarălungă, a fost condamnat la un an și șase luni de închisoare, la Penitenciarul nr. 11. După 4 luni și jumătate, conform ultimei expertize medico-legale, nevinovăția părintelui Valentin a fost demonstrată. Copilul suferea de o dereglare pulmonară, ceea ce i-a și provocat decesul. Pe data de 6 aprilie 2012, părintele a fost eliberat din detenție, scria Adevărul

Ziarul Adevărul a publicat chiar înainte de rezultatul expertizei opinia unui medic specialist. Copiii, mai ales sub vârsta de un an, au un mecanism de apărare atunci când sunt scufundați în apă (video mai jos), care îi împiedică să se înece, potrivit medicului pediatru Adrian Dumitrescu. „La câteva luni, bebelușii au capacitatea spontană de a nu mai respira atunci când sunt sub apă, așadar este greu de crezut că s-ar putea îneca în timpul unui botez", explică specialistul. Nici ipoteza unui șoc termic nu se verifică, ținând cont de faptul că, pentru a fi afectat copilul, ar fi trebuit ca în biserică să fie o temperatură de peste 30 de grade Celsius, iar apa să aibă o temperatură de aproximativ 10 grade Celsius. „Cel mai probabil, bebelușul care a murit după botez avea o afecțiune de care părinții nu au știut și care, din nefericire, s-a manifestat sau s-a agravat în momentul botezului", a spus medicul Adrian Dumitrescu.

Site-ul Cuvântul Ortodox a publicat după eliberarea părintelui Valentin Țarălungă un interviu cu acesta realizat de Elena Briciuc. Prezentăm câteva extrase:

- Părinte povestiți-ne despre cazul din iulie 2010, care a zguduit întreaga republică.

- Pe data de 22 iulie 2010, am săvârșit Taina Sfântului Botez asupra unui prunc care a împlinit 40 de zile. La 30 de minute după botez bebelușul a decedat. Părinții m-au declarat vinovat de moartea copilului. În declarațiile pentru presă, aceștia m-au acuzat de neglijență, menționând că nu i-am acoperit pruncului căile respiratorii înainte de a-l scufunda.

Prima expertiză medico-legală efectuată la Râșcani a fost una eronată. Nu-mi este frică să afirm că la mijloc au fost sume de bani și interese meschine împotriva Bisericii. Medicii știau că copilul nu s-a înecat la botez, dar au preferat să tacă. Mai târziu, conform  expertizei medico-legale efectuată la Chișinău, a fost demonstrat că lichidul roz spumos din plămânii copilului nu era apa din cristelniță. Pruncul suferea de o dereglare pulmonară. Astfel, boala copilului e un rezultat al vieții nesănătoase a părinților. (...)

- Ce ați dori să le transmiteți părinților copilului decedat?

- Să se gândească la ceea ce au săvârșit. Acum au un copil mic, care la fel este bolnav. Chiar dacă sunt nevinovat, mi-am cerut iertare de la ei. Vreau ca Bunul Dumnezeu să-i înțelepțească.

Familia Ortodoxă publica în iunie 2011 următorul editorial:

Cine vrea discreditarea Bisericii, a Sfintelor Taine și surparea credinței oamenilor?

Sistematic, în ultimii ani, este atacată Biserica. În general, se pleacă de la criticarea unui preot, a purtărilor sau faptelor sale, pentru a se ținti mai apoi în însuși fondul cultic, în rânduielile și Sfintele Taine ale Bisericii noastre. Atacurile sunt atât de bine regizate, încât te gândești fie că jurnaliștii se pregătesc din timp și așteaptă doar momentul potrivit ca să dea lovitura, fie că Cel viclean află în presa de astăzi un bun mijloc ca să-și atingă scopurile…

În cazul părintelui Daniil de la Tanacu s-a defăimat în general monahismul, taina Sfintei Spovedanii, Maslul și exorcismele. S-a ajuns chiar ca unii profesori de teologie să conteste datoria ieromonahilor de a-i spovedi pe mireni. Scandalul a luat o amploare internațională. În presa străină s-a spus că respectiva femeie fusese răstignită pe un lemn și apoi părăsită într-o pădure unde, după câteva zile, a murit în chinuri groaznice. Crucificare, exorcism, ritualuri criminale sunt și astăzi cuvintele-cheie pe care presa străină le asociază cazului de la Tanacu. Mărturisesc că, fiind la vremea respectivă în străinătate, și eu am crezut cele spuse la televizor, ba chiar m-am revoltat împotriva barbariei sugerată în descrierea respectivă. Cine-și putea imagina că totul nu este decât o închipuire de oameni bolnavi la minte sau, după cum am aflat mai târziu, chiar scenariul unui film celebru în Occident, în care o maică romano-catolică era răstignită și batjocorită până la moarte? Nu cele întâmplate cu adevărat au fost reprodus ziaristic în cazul părintelui Daniil, ci un horror hollywoodian. Desigur că obiectivitatea jurnaliștilor în cazul atacurilor date Bisericii se transformă brusc în ficțiune, dar nu are cine să-i tragă la răspundere – ordinele vin de foarte sus. Despre realitatea medicală a faptului că femeia de la Tanacu a murit din cauza șocului cardiac produs de administrarea unei cantități prea mari de adrenalină pe ambulanța ce o ducea la spital nu mai vorbește nimeni. Moartea prin malpraxis nu este oricum consemnată aproape niciodată, deși numai Dumnezeu știe câți oameni mor anual din cauza nesimțirii, incompetenței sau neglijenței unor doctori…

Nu de mult, scenariul mediatic al cazului de la Tanacu s-a reiterat aproape după aceeași formulă. Este vorba despre botezul unui băiețel de o lună și jumătate din Republica Moldova (comuna Mihăieni, districtul Râșcani), care a murit la ceva vreme după săvârșirea tainei Botezului. Preotul Valentin Țarălungă este acuzat că ar fi înecat copilul în apa sfințită din cristelniță – acuză adusă înaintea tuturora (oare ne mai miră?) de presă. Din fericire, există înregistrarea video a Sfintei Taine, de unde se vede în limpede cum pruncul a fost scos viu din cristelniță, respirând, deși cu o oarecare dificultate. Copilul a murit în drum spre punctul medical din satul respectiv. De ce a murit copilul, numai Dumnezeu știe! Slavă Lui că i-a îngăduit să mai trăiască până la săvârșirea Sfintei Taine, adică până la „îmbrăcarea în Hristos”. Spunem că Dumnezeu i-a mai îngăduit să trăiască, fiindcă se prea poate ca, fiind născut prematur, copilul să fi suferit de o afecțiune gravă. Evident, medicul legist, educat în ateismul militant al școlilor bolșevice, nu s-a grăbit să afle afecțiunea de care suferea copilul. Deși se afirmă că bebelușul a murit în urma unei asfixii mecanice prin înec, nu s-a făcut o analiză chimică a apei din plămâni, după cum nu s-a făcut nici o analiză medicală serioasă a bebelușului. Mai ușor a fost să se declare că preotul l-a omorât prin asfixiere, pentru a prilejui defăimarea Bisericii…

Tatăl copilului e atât de puțin credincios, încât nici măcar nu știe că botezul înseamnă afundarea de trei ori, în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh. De aici și învinuirea absurdă adusă preotului săvârșitor al Tainei, că l-a scufundat pe copil de prea multe ori (de trei ori, după cum se poate vedea în filmul realizat), nonsens preluat de majoritatea posturilor de televiziune. Și, pentru ca scenariul să capete și un contur de film polițist, presa susținea între altele că preotul „a fugit de la locul faptei”, ascunzându-se și fiind dat în urmărire generală de poliție! Bineînțeles că preotul nu fugise nicăieri, declarând chiar pentru presă la scurtă vreme de la eveniment că nu consideră că a greșit cu nimic.

Ceea ce au uitat să precizeze presa și medicii intervievați e faptul cât se poate de cunoscut în lumea medicală că în primele luni după naștere copilul prezintă reflexul de înot. Unii specialiști spun că până la trei luni, alții că până la vârsta de un an copilul își ține respirația, în mod instinctiv, atunci când este scufundat în apă. Deci și dacă este ținut puțin mai mult timp scufundat, un prunc nu va păți nimic – ce să mai vorbim de situația în care este afundat pentru una sau două secunde… Iar aceasta doar din punct de vedere științific, căci credința ne spune cu mult mai mult: botezul prin afundare se face de 2000 de ani și niciodată nu s-a pus problema că s-ar putea îneca copilul… Cuvântul botez în sine vine de la grecescul βάπτισμα, care însemnă afundare. Și dincolo de experiența Bisericii de aproape două mii de ani, noi, creștinii, știm că viața și moartea omului sunt în mâna lui Dumnezeu. Oare putem ști de ce a îngăduit Domnul ca un prunc de numai o lună jumătate să fie chemat la El? Oare putem ști de câte necazuri și păcate l-a ferit, de blestemul căror chinuri l-a păzit prin această moarte?…

Din păcate, cugetarea ortodoxă e din ce în ce mai mult neglijată în vremea noastră. oamenii aducând mai repede în față argumentele pseudo-științifice și o gândire lumească decât faptul credinței, gândul la purtarea de grijă a lui Dumnezeu. După mărturia Bisericii, pruncul nou-botezat s-a mântuit, de vreme ce a murit de îndată după Sfântul Botez. Era mai bine dacă ar fi crescut în necredință, dacă ar fi ajuns pradă desfrânării sau altor multe păcate de care suferă oamenii vremurilor noastre?…

Din partea presei basarabene și internaționale nu ne așteptăm oricum la prea multe… Când e vorba de avorturi, se sare în apărarea „drepturilor femeii”, susținându-se uciderea pruncului până la 6-7-8 luni de viață în pântecele mamei sale. În urmă cu câțiva ani, în S.U.A. era omora pruncul chiar în momentul când scotea capul din pântecele mamei, pentru a nu fi încriminat ca omor post-natal. Aceste realități nu erau considerate de presă ca practici criminale, nefiind nici măcar mediatizate. Aveți oare idee câți prunci sunt omorâți prin astfel de metode? De ce presa nu face același scandal în cazul nenumăraților copii omorâți la naștere sau imediat după aceea, din cauza nepriceperii sau nepăsării personalului medical? Noi înșine cunoaștem personal astfel de cazuri; poate le-ați întâlnit și mulți dintre dumneavoastră. Dacă urmăriți cu atenție modul cum instrumentează presa internațională orice eveniment major, veți sesiza o evidentă tendință a ideologiilor zilei în subminarea credinței ortodoxe și a Tainele Bisericii noastre.

Anul trecut, datorită gripei porcine, circula precum un virus mediatic calomnia că împărtășirea credincioșilor cu aceeași linguriță ar constitui o mare primejdie! Oare unde se țintea? În a li se sugera credincioșilor că se pot îmbolnăvi împărtășindu-se cu Trupul lui Hristos! Acum ni se sugerează că marea Taină a Botezului poate fi o cauză de înec – numai și numai pentru a-i îndepărta pe oameni de Sfintele Taine…

Din păcate, însă, în epoca noastră, deși minciuna are picioare scurte, calomnia are picioare lungi și, însămânțată o dată în mintea omului de zvonistica mediatică, ea lucrează neîncrederea pentru lungi perioade de timp.

Iar ceea ce la noi se petrece oarecum răzleț, în țări ca Marea Britanie are loc într-un mod mult mai sistematic. Protopopul Mihail Dudko de la catedrala ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Londra ne anunță că noul sistem juridic pentru tineri din Marea Britanie va deveni un pericol pentru părinții care vor să-și îmbisericească copiii: „Politica juvenilă – ne spune protopopul – prevede îndepărtarea bebelușului de Biserică, dacă acesta manifestă vreo nemulțumire sau plânge. Altfel, se consideră a fi un act de violență! Spre exemplu, Botezul: dacă un bebeluș începe să-și manifeste neliniștea și plânge într-o atmosferă nefamiliară din biserică, va trebui să-l aduci altă dată pentru Botez – sau chiar să nu-l mai faci!” Cf. Interfax-Religion.com din 4 august 2010

Preotul rus se teme că această legislație de politici juvenile va deveni un instrument folosit împotriva părinților „extrem de religioși” – aceasta este, pare-se, formularea autorităților britanice.

De aici nu mai trebuie făcut decât un pas pentru a se ajunge la situațiile din lagărul comunist, în care unii copii ajunseseră delatori ai părinților. Suntem mult mai aproape decât credem de o reiterare a homo sovieticus – și unde? Tocmai în Occidentul care a făcut din libertate regina pantheonului valorilor iluministe!

Miza mai profundă a acestor politici juvenile este însă aceeași cu cea a recentelor campanii mediatice de la noi: discreditarea Bisericii, a Tainelor ei și surparea credinței în oameni.

Ce putem face? În primul rând, să ne cunoaștem mai bine credința și să nu mai fim creștini doar cu numele. De asemenea, să nu ne mai expunem mesajelor mass-media, care ne pot virusa mintea prin scenarii bine ticluite. Să ne lepădăm de cugetarea cea lumească, îmbrățișând gândirea cea evlavioasă a Sfinților Părinți, a Bisericii lui Hristos. Numai astfel putem nădăjdui cu dreptate că Dumnezeu, pentru bogata Sa milă, ne va face părtași slavei la care este chemat oricare creștin.

Mihai Cristea

Articol apărut în nr. 19 al revistei "Familia Ortodoxă”

VIDEO cu scufundări de bebeluș

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews