ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


De ce scade dramatic nivelul Dunării și ce riscăm în anii următori? O analiză realizată de profesorul Silviu Gurlui pe baza datelor oficiale ale Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea indică un deficit masiv de debit la intrarea în România, alimentat atât de posibile erori de măsurare sau blocaje tehnice, cât și de un cerc vicios climatic. Blocajele atmosferice, evaporarea accentuată și modificarea jet stream-ului amenință să impingă zonele aride cu 100 km mai spre nordul țării, punând în pericol agricultura și sectorul energetic.

 
„Am urmărit Dunărea de la izvor până la intrarea în România. Ce am descoperit?

În ultimele zile am analizat, stație cu stație, debitele Dunării pe întregul curs european, de la izvoarele din Germania până la intrarea în România. Am vrut să înțeleg de ce România traversează una dintre cele mai dificile crize hidrologice din ultimele decenii și de ce nivelul Dunării a ajuns atât de scăzut încât afectează inclusiv funcționarea Sistemului Energetic Național.

Analiza evidențiază câteva sectoare unde apar scăderi importante ale debitului. Cea mai mare anomalie este însă între Smederevo (Serbia) și Baziaș (România). În acest sector, pe aproximativ 40 km înainte de intrarea în țară, debitul măsurat scade de la aproximativ 2550 m³/s la aproximativ 1550 m³/s, adică aproape 1000 m³/s. Cum se poate explica această scădere!?? Acest debit "evaporat" ar fi asigurat apa necesară în aval pentru tot restul obiectivelor energetice, inclusiv Cernavodă. 

Această diferență ridică o întrebare tehnică legitimă. În plus, cât reprezintă efectul exploatării sistemului Porțile de Fier, cât reprezintă propagarea undei de debit și cât este influențat de metodologia măsurătorilor? Sunt întrebări la care autoritățile trebuie să răspundă prin prezentarea debitelor afluente, a debitelor evacuate și a evoluției nivelului lacului de acumulare.

Dacă la intrarea în România ajung doar aproximativ 1600 m³/s, un debit mult sub valorile obișnuite pentru această perioadă, exploatarea lacului Porțile de Fier devine extrem de importantă, chiar critică cu risc de închidere dacă nivelul scade sub un prag, pentru a proteja rotorul și paletele (efect cavitație). Lacul trebuie să asigure simultan producția de energie, navigația, siguranța construcției hidrotehnice și debitele evacuate în aval. Tocmai de aceea este necesară o transparență totală asupra modului de exploatare în această perioadă critică.

O explicație a actualei crize hidrologice ar putea fi combinația dintre mai mulți factori fizici care acționează simultan asupra întregului bazin al Dunării. Temperaturile foarte ridicate, precipitațiile deficitare, evaporarea și evapotranspirația accentuate, încălzirea apei și a solului, vitezele reduse de curgere și modificările circulației atmosferice pot conduce împreună la diminuarea semnificativă a debitelor fluviului.

Trebuie să privim bazinul Dunării ca pe un întreg. El nu înseamnă doar suprafața fluviului, ci aproximativ 817.000 km² de râuri, lacuri, zone umede, soluri, păduri și terenuri agricole, toate participând la schimbul de apă cu atmosfera prin evaporare și evapotranspirație.

Un calcul fizic simplu arată că, dacă pe întreaga suprafață a bazinului se pierde suplimentar prin evaporare și evapotranspirație doar 0,10 mm de apă pe zi, rezultă un deficit echivalent cu aproximativ 945 m³/s. O modificare aparent infimă, de numai o zecime de milimetru pe zi la scara întregului bazin, poate produce un efect comparabil cu deficitul de debit observat astăzi pe Dunăre.

Din punct de vedere fizic, unul dintre mecanismele care poate contribui la această situație este modificarea comportamentului jet stream-ului, curentul atmosferic de mare altitudine care separă masele de aer rece polare de cele calde subtropicale. Cercetările din ultimii ani indică drept una dintre ipotezele principale încălzirea accelerată a regiunii arctice. În mod normal, diferența mare de temperatură dintre Arctica și zonele subtropicale alimentează jet stream-ul și îi conferă viteză. Pe măsură ce Arctica se încălzește mai rapid decât restul emisferei nordice, acest contrast termic se reduce. În anumite situații, jet stream-ul poate deveni mai lent, mai ondulat și mai predispus la blocaje atmosferice, permițând maselor de aer foarte cald să persiste timp îndelungat deasupra Europei Centrale și de Sud-Est.

Consecințele sunt directe: fronturile atmosferice și sistemele de precipitații sunt deviate mai spre nord, cantitățile de precipitații scad în bazinul Dunării, radiația solară încălzește mai intens solul și luciul apei, temperatura apei și a solului crește, iar evaporarea și evapotranspirația se accelerează. Se creează astfel un cerc vicios în care deficitul de apă se amplifică progresiv și se transmite pe întreg cursul fluviului.

Pentru România, una dintre consecințele posibile ale repetării unor astfel de configurații atmosferice este deplasarea treptată spre nord a zonelor cu caracter arid și semiarid, estimată orientativ la ordinul a aproximativ 100 km în următoarele decenii. Aceasta ar însemna extinderea stresului hidric asupra unor regiuni care până acum beneficiau de un regim mai favorabil al precipitațiilor, cu efecte asupra agriculturii, resurselor de apă, biodiversității și sistemului energetic.

Voi continua această analiză folosind date hidrologice și meteorologice oficiale din toate țările riverane Dunării. În astfel de situații, soluțiile trebuie bazate pe măsurători, modele fizice și transparență. România are nevoie de explicații clare, de investiții în infrastructura hidrotehnică și energetică și de o strategie de adaptare la noile realități climatice. Numai înțelegând mecanismele fizice care guvernează aceste fenomene vom putea construi soluții eficiente pentru viitor.

Sursa datelor:

DanubeHIS – Danube Hydrological Information System, platforma oficială a Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), care integrează datele hidrologice furnizate de serviciile naționale ale statelor riverane privind debitele, nivelurile și temperaturile Dunării”, a scris Silviu Gurlui pe Facebook.