Luni 26 septembrie, a plecat din lumea aceasta Ioan Gyuri Pascu, actor și artist pe care toată lumea și-l amintește ca și component al Trupei Divertis.

În spatele ecranului și a scenei, însă, Ioan Gyuri Pascu a fost un om cu preocupări duhovnicești și de mare modestie. În mai multe rânduri actorul a mărturisit public credința sa în Hristos-Dumnezeu, amintind de îndrumătorii săi în ortodoxie. Printre aceștia, la mare cinste se află părintele Arsenie Boca, cel supranumit „Sfântul Ardealului”.

„La loc de cinste între ei se află bunica mea din partea mamei, slovaco-poloneză, care era o mare înțeleaptă. Primul lucru învățat de la ea a fost că "pentru omenie nu-ți trebuie școală". Ea avea doar două clase, dar citea ziarele și în română, și în maghiară, era foarte interesată de tot ceea ce se întâmplă în jurul ei, voia să fie informată la zi și comenta foarte pertinent evenimentele epocii.

Un maestru mi-a fost și învățătoarea mea din școala primară, și apoi sora mea cea mare, care s-a prăpădit, Dumnezeu s-o odihnească, și la a cărei pierdere am suferit foarte mult! Apoi am găsit maeștri prin cărți. Una de căpătăi a fost pentru mine "Invățătura orală a maestrului Aivanhov". Acesta era un trăitor intru credință bulgar ortodox, un bun cunoscător al Sfintei Scripturi, dar și al cărților sfinte ale iudaismului și ale altor religii, care a trăit în Franța și a trecut la cele veșnice in 1986. M-au ajutat foarte mult scrierile lui, pentru ca nu sunt pur teoretice, și m-am regăsit în multe din punctele lui de vedere asupra subiectelor care ma preocupa.

Iar de la noi, parintele Arsenie Boca, Sfantul Ardealului, mi s-a parut a fi cu adevarat un îndrumător de neam intru credință. Dar chiar si marii maeștri au avut, la rândul lor, maeștri. Părintele Arsenie Boca, de exemplu, a stat la Muntele Athos si a fost îndrumat în duh de un călugăr care trupește murise cu un secol înainte, dar si de Sfânta Fecioară, în mod direct. Am citit cărțile părintelui Arsenie Boca, am mers la mănăstirea Sâmbăta unde a păstorit, si la Prislop, la mormântul sau, am văzut biserica de la Drăgănescu, pictata de el, o feerie creștină. Chiar dacă nu a fost încă declarat sfânt, de Biserica Ortodoxa Română, spiritul lui veghează și ii ajuta pe romani și acum. Am simțit și eu puterea lui, când m-am închinat la mormântul sau de la Prislop. Mai sunt și alte asemenea locuri”, spunea Pascu într-un interviu din Formula As.

Artistul a povestit cum a așteptat cuminte să fie primit de Adrian Păunescu, pentru o șansă de a cânta în Cenaclul Flacăra:

„A venit Cenaclul Flacăra la noi în oraș, chiar în apropierea zilei mele de naștere, în '82. Era pe terenul de handbal acolo. Colegii de clasă au scris pe bilet „Să cânte și Gyuri Pascu!" Ei trimiteau pe cineva să te asculte și, dacă te plăceau, te lăsau să cânți. Pe mine m-a ascultat Ducu Bertzi. Mi-a zis: „Măi, prietene, ceva la chitară văd că știi, ceva voce ai, dar nu m-ai convins". Și eu m-am cărat înapoi. Amicii mei au insistat. Atunci a zis Păunescu: „Da' cine e Gyuri ăsta? Ce tot Gyuri, Gyuri! Ia să vină la mine!" M-am dus acolo, el era întins pe o canapea, cu tensiometrul prins pe braț. „Tinere, cântă!". Am cântat un cântec. „Cine-a scris versurile?" „Eu." „Interesant. Altceva mai ai?" I-am mai cântat câteva melodii și apoi o parodie în românește după „Johnny, be good", cu care mă mai distram eu cu prietenii. A explodat! A sărit de pe canapea! „Cu asta spargem sălile de sport! Vino cu mine pe scenă!" (imită vocea poetului) M-a dus direct pe scenă! Pe scenă, mi-am făcut prezentarea la cântece imitându-l pe el - v-am spus că eram maimuțoi. Am cântat, dar am rezistat doar patru zile, pentru că organizatorii tot strâmbau din nas că nu eram bărbierit. Am trăit puțin cu teamă după ce am plecat pentru că se spunea că, dacă pleci de la Păunescu, face el în așa fel încât să te bage la concentrare, te duce la muncă. De fapt, nu mi-a făcut niciun rău” , spunea el pentru Adevărul. 

În 2005, artistul a scris și o carte cu îndemuri spre căutarea lui Dumnezeu: „În căutarea armoniei”.  În 2015, Ioan Gyuri Pascu a fost invitatul emisiunii „Biserica Azi”, de la Trinitas TV.


120 de ani de la nașterea lui Zavaidoc. Destinul tragic al celui mai cunoscut lăutar, care a ridicat moralul soldaților români în Primul Război Mondial și i-a cântat mareșalului Antonescu la Odesa