Cenzura exercitată de giganții Big Tech a fost luată la ochi de europarlamentari. Ei au criticat absența unor norme clare care să reglementeze deciziile rețelelor social media de a cenzura conținut sau conturi ale utilizatorilor și lipsa transparenței în practicile giganților tehnologici. Pentru a proteja libertatea de exprimare, eliminarea conținutului online ar trebui să fie decisă de sistem judiciar independent și nu de companiile private, consideră eurodeputații.

La dezbaterea cu secretarul de stat pentru afaceri europene, Ana Paula Zacarias, din partea președinției portugheze a Consiliului, și cu vicepreședinta Comisiei, Věra Jourová, cei mai mulți dintre vorbitori au criticat vasta putere a rețelelor de socializare și impactul lor îngrijorător asupra politicii și libertății de exprimare, informează News.ro.

Citând diverse decizii luate de rețele pentru a cenzura conținutul sau conturile, numeroși eurodeputați au subliniat lipsa unor norme clare care să reglementeze astfel de decizii și lipsa transparenței în practicile giganților tehnologici. Ei au îndemnat Comisia să abordeze această chestiune în Actul legislativ privind serviciile digitale și în Actul privind piețele digitale, precum și ca parte a Planului de acțiune pentru democrație.

Cei mai mulți vorbitori s-au concentrat pe necesitatea de a oferi securitate juridică pentru situațiile când este eliminat conținut online și de a se asigura că astfel de decizii aparțin autorităților responsabile din punct de vedere democratic, și nu companiilor private, pentru a proteja libertatea de exprimare.

Printre alte subiecte abordate s-au numărat: 

  • necesitatea de a apăra democrația și valorile UE prin combaterea dezinformării și a eforturilor intensificate de subminare a acestora sau de incitare la violență; 

  • utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăți, mai degrabă decât a limita, discursul politic, abordând în același timp problema proliferării discursurilor de incitare la ură și a discriminării online;

  • transparența algoritmilor, utilizarea datelor cu caracter personal și restricționarea (sau interzicerea) practicilor de adresare de conținut personalizat; 

  • problemele cauzate de apariția monopolurilor tehnologice și impactul acestora asupra pluralismului mass-mediei, precum și asupra pluralismului în discursul public; 

  • falsa dihotomie între sferele online și offline și necesitatea unor norme care să acopere toate aspectele vieții; 

  • riscurile sistemice, precum și daunele societale și economice pe care platformele majore le pot cauza sau exacerba.

În octombrie 2020, în recomandările sale referitoare la Actul legislativ privind serviciile digitale, Parlamentul European a subliniat că responsabilitatea pentru asigurarea respectării legii trebuie să revină autorităților publice și că, în cele din urmă, deciziile ar trebui să aparțină unui sistem judiciar independent, și nu unei entități comerciale private.

În contextul Planului de acțiune pentru democrație, Comisia Europeană a confirmat că măsurile de auto-reglementare trebuie înlocuite cu o combinație de măsuri obligatorii și de co-reglementare pentru a proteja în mod adecvat drepturile fundamentale ale utilizatorilor și pentru a reglementa moderarea conținutului.

Parlamentul European s-a pronunțat recent și împotriva deteriorării drepturilor fundamentale, a situației îngrijorătoare a libertății mass-mediei în UE și a campaniilor de dezinformare online desfășurate de actori străini și naționali.