ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Într-un articol publicat pe site-ul The Daily Reckoning, James Rickards vorbește despre ceea ce el numește „următoarea fază” a crizei actuale: transformarea banilor fizici într-o monedă exclusiv digitală, cu scopul aparent de simplificare a plăților. Totul vine însă cu un preț: sacrificarea intimității și libertății personale pe altarul supravegherii și al controlului.

În noianul de știri despre repornirea economică, ne poate ușor scăpa atenției războiul ce se duce în prezent împotriva banilor cash. Aceasta este, însă, o greșeală, deoarece are implicații serioase nu doar asupra banilor d-voastră, ci și asupra intimității și libertății d-voastre personale. 

Numerarul împiedică băncile centrale să perceapă dobânzi negative, deoarece, dacă ar face acest lucru, oamenii și-ar retrage banii din sistemul bancar. Dacă își pun banii „la saltea”, nu câștigă nimic din asta; e adevărat. Dar, cel puțin, nici nu pierd nimic. 

Odată ce toți banii devin digitali, nu veți mai avea opțiunea de a vă retrage banii și de a evita dobânzile negative. Veți fi blocați într-un digital pen, fără posibilitate de ieșire.  

De ce transformarea banilor în criptomonede precum Bitcoin NU este o soluție. Guvernele NU vor renunța la monopolul asupra banilor

Susținătorii libertarieni ai criptomonedelor le laudă pentru că sunt descentralizate și că nu se află sub control guvernamental. Dar încrederea lor în sustenabilitatea unor sisteme puternice în afara controlului guvernamental este naivă. 

Blockchain-ul nu există în eter (în ciuda numelui unei criptomonede). Blockchain-ul depinde de o infrastructură critică, inclusiv servere, rețele de telecomunicații, sistemul bancar și rețeaua electrică, toate fiind supuse controlului guvernamental.

Dar guvernele știu că nu pot opri platformele tehnologice pe care se bazează criptomonedele. Tehnologia a ajuns prea departe pentru a fi întoarsă din drum acum. Astfel, guvernele centrale nu doresc să distrugă tehnologia registrelor distribuite din spatele criptomonedelor. Ele au urmărit răbdătoare dezvoltarea și progresul tehnologiei doar pentru ca, în cele din urmă, să o poată controla. Oricine deține controlul asupra banilor deține și controlul asupra puterii politice, a economiei și a vieții oamenilor.

Câte ceva despre moneda digitală a băncii centrale (CBDC), care nu este chiar totuna cu criptomenedele...

CBDC-urile folosesc aceeași tehnologie de bază a registrelor distribuite pe care o folosesc și criptomonedele. Dar sunt diferite de criptomonedele precum Bitcoin-ul, deși diferențele sunt rareori observate de fanii criptomonedelor.

Spre deosebire de criptomonede, CBDC-urile nu sunt monede noi. Ele vor fi în continuare dolari, euro, yeni sau yuani, la fel cum sunt și astăzi. Dar aceste monede vor fi exclusiv digitale; nu vor mai fi permise bancnotele sau numerarul. Se vor schimba doar formatul și canalele de plată. 

Balanțele de plăți pot fi ținute în portofele digitale sau în seifuri digitale, fără a utiliza băncile tradiționale. Nu este nevoie de blockchain; registrul CBDC poate fi menținut în formă criptată de banca centrală însăși, fără a fi nevoie de conturi bancare sau de fonduri de piață monetară.

Ceea ce atrage cel mai mult la ele este că sunt ușor de folosit și nu presupun comisioane de tranzacție. Plățile pot fi făcute cu iPhone-ul sau cu alt dispozitiv, fără a mai fi nevoie de carduri de credit sau de transferuri bancare costisitoare.

Adio, intimitate!

Fără numerar nu există anonimitate. Guvernele vor ști în continuare unde vă aflați și ce obiceiuri aveți, prin simpla urmărire a folosirii fondurilor dvs. prin sistemul de plăți CBDC.

Acest lucru se poate realiza deja, într-o anumită măsură, prin urmărirea tranzacțiilor făcute cu cardul de credit, dar sistemul CBDC va face supravegherea de stat și mai răspândită.

China este deschizătoare de drumuri în domeniul CBDC-urilor. Iar acest tip de supraveghere este adevărata forță din spatele CBDC-ului chinez. 

China folosește deja softuri de recunoaștere facială, urmărirea prin GPS a telefonului mobil și urmărirea achiziționării de bilete de avion sau de tren pentru a-și urmări cetățenii. Această supraveghere poate fi folosită pentru detectarea activităților împotriva statului și pentru arestarea dizidenților sau a oricui nu respectă cu strictețe ordinele guvernamentale. 

Acum, China vrea să facă din regulile sale privind CBDC-urile un standard global. Chiar dacă SUA și Europa nu vor fi de acord, este posibil ca multe țări asiatice sau africane să fie de acord în schimbul unui ajutor „umanitar” oferit de China. Acel „ajutor” poate lua, de exemplu, forma aprovizionării de vaccinuri Covid. 

Odată ce softul Chinei de supraveghere totalitară va fi perfecționat, acesta poate deveni standardul pentru o mare parte a lumii și poate facilita supravegherea intruzivă 24/7 de către fiecare dictator și lider autocratic din lume.

Fără îndoială, China ar aranja să aibă acces la aceleași informații de supraveghere pe care le furnizează statelor cliente. Jocul final ar semăna izbitor cu romanul distopic al lui George Orwell, 1984.

Dacă dispare numerarul, rămâne o singură modalitate de a scăpa de supravegherea digitală a averii - aurul fizic.