ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian Crăciun, a binecuvântat primele două cruci amplasate pe groapa comună în care au fost înmormântați, fără cruce și fără preot, deținuții politici care au murit în lagărul de muncă forțată Salcia din Insula Mare a Brăilei, denumit și „anticamera iadului” din cauza chinurilor, bătăilor și torturilor la care au fost supuși, informează Agerpres. 

„În după-amiaza zilei de 14 septembrie, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a mers în Insula Mare a Brăilei pentru a binecuvânta primele două cruci amplasate pe groapa comună în care au fost înmormântați, fără cruce și fără preot, toți cei care au trăit calvarul regimului inuman de la Salcia. Cimitirul, care va avea 24 de cruci din piatră, se află lângă Troița memorial 'Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia', inaugurată de ierarhului locului în luna iunie a acestui an, atunci când s-a luat hotărârea înființării unui cimitir pentru toți cei care au fost închiși și torturați, începând cu anul 1952, în lagărul (colonia de muncă) Salcia din Insula Mare a Brăilei și au trecut la cele veșnice în condiții vitrege”, se arată într-un comunicat de presă remis miercuri de Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Arhiepiscopul Dunării de Jos a săvârșit miercuri, la Troița memorial „Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia”, slujba Parastasului în cadrul căreia „au fost pomeniți toți cei care au trecut la cele veșnice în aceste locuri în perioada comunistă”.

„În contextul derulării la început de an școlar a programului eparhial de sprijinire a copiilor cu posibilități materiale reduse din fiecare parohie, prin oferirea de ghiozdane complet echipate, 50 de copii din localitățile Frecăței, Titcov și Agaua din Insula Mare a Brăilei au primit din partea chiriarhului Dunării de Jos ghiozdane special pregătite cu rechizite școlare. Această acțiune social-filantropică se înscrie în programul Arhiepiscopiei Dunării de Jos intitulat 'Hristos în școală', prin care 4.000 de copii nevoiași sunt ajutați pentru a avea cele necesare studiului în noul an școlar”, se mai arată în comunicatul Arhiepiscopiei Dunării de Jos.

Lagărul de muncă forțată de la Salcia a fost înființat în primăvara anului 1952, iar la înființare avea o capacitate de cazare de 200 persoane, care a fost extinsă, ulterior, la aproximativ 2.000 de persoane, potrivit unui document din arhiva CNSAS - „Documentar privind procesul intentat unor cadre și deținuți de la fosta colonie de muncă Salcia (Vol. D54/3, fond Salcia-CNSAS)”.

Din datele existente rezultă că, în primele patru luni, efectivele de deținuți politic din această colonie au ajuns la 4.000 de persoane, fiind dublată capacitatea de cazare din lagăr, ceea ce însemna că jumătate dintre deținuți erau nevoiți să doarmă afară, indiferent de anotimp.

Potrivit mărturiilor deținute în arhivele CNSAS, mulți deținuți de la Salcia au fost loviți cu ranga de fier, cazmaua, lopata, cravașa, unii dintre ei murind în urma traumatismelor, alții rămânând schilozi pentru toată viața, iar alții erau împușcați direct.

„Deținuților bolnavi li se interzicerea tratamentul medical și erau scoși la muncă împotriva prescripțiilor medicale, fapt soldat cu moartea unora. Unii deținuți erau introduși în carcere descoperite iarna, erau dezbrăcați în ger și obligați să intre în apă până la brâu ca să taie stuf și papură, erau alergați călare și călcați în copitele cailor, erau scoși la lucru dezbrăcați iarna, iar unii erau pedepsiți să stea ore în șir în apa înghețată. Deținuții erau legați de mâini și ținuți în pielea goală vara, zi și noapte, pentru a fi mușcați de țânțari, alții erau îngropați de vii în pământ”, potrivit arhivelor CNSAS.

Din iunie 1952, până în martie 1953, la „Salcia” au murit 63 de deținuți ca urmare a torturilor la care au fost supuși, dar numărul exact al deținuților care au murit acolo până în 1964 (când au fost desființate lagărele de muncă forțată) nu se știe cu exactitate.