Guvernul României a aprobat, printr-o decizie a premierul Marcel Ciolacu, noua stemă a municipiului Constanța, informează presa locală. Decizia a fost publicată luna trecută în Monitorul Oficial al României.

Propunerea a aparținut controversatului primar PNL urmărit penal de DNA Vergil Chițac, acum reales în funcție. La sfârșitul lunii aprilie 2023, Primăria Constanța a adus la cunoștința cetățenilor mai multe variante de stemă pentru municipiul Constanța. Varianta finală aleasă și aprobată de Ciolacu este însă foarte asemănătoare cea comunistă. În schimb, cea care aducea aminte de refondatorii orașului, Sfinții Împărați Constantin și Elena, care au dat chiar numele orașului, a fost respinsă.

Constanța este unul dintre cele mai vechi orașe atestate de pe teritoriul României. Prima atestare documentară datează din 657 î.Hr. când pe locul actualei peninsule, sub apele de azi, în dreptul Cazinoului, s-a format o colonie greacă numită Tomis. Localitatea a fost cucerită de romani în 71 î.Hr. și ulterior redenumită Constantiana după sora împăratului Constantin cel Mare, Flavia Julia Constantia. Sfântul Împărat Constantin cel Mare a avut șase copii, între care patru i-au purtat numele: o fiică Constantina și un fiu Constants, ulterior împărat, și frații săi, Constantin al II-lea și Constanțiu al II-lea, alături de Elena și Crispus.

Păstrarea Sfinților Împărați pe stemă era o obligație sine qua non. În locul acestora a fost aleasă reprezentarea din perioada comunistă cu două zeități, respectiv pe zeița Fortuna și zeul Ponthos.

Conform descrierii din Hotărârea de Guvern, „în partea stângă, în câmp verde, se află un personaj feminin îmbrăcat cu un chiton cu mâneci și care poartă un văl; părul este coafat după moda Romei antice și pe cap poartă o diademă. Personajul ține în mâna stângă un corn al abundenței plin cu fructe, iar mâna dreaptă este poziționată pe echea unei corăbii. Personajul feminin are lângă piciorul stâng o imagine simbolică a Pontului Euxin, care reprezintă torsul, mult micșorat, al unui personaj masculin, nud, ieșind din valurile mării. Personajul masculin este încoronat, poartă plete și barbă și se sprijină cu mâna stângă de prova unei corăbii, ieșind. Capul îi este întors trei sferturi spre dreapta, privind spre personajul feminin, parcă cerând ajutorul, totul de aur.”

În locul unor mari sfinți ai creștinătății, care consfințesc încreștinarea apostolică a poporului român, reprezentat la Marele Sinod de la Niceea organizat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare de Mitropolitul Marcus al Tomisului, a fost preferat „un personaj masculin, nud, ieșind din valurile mării... parcă cerând ajutorul, totul din aur”...

Nu am mărit suficient de mult imaginea ca să ne dăm seama dacă nu cumva este chiar primarul, amiralul de uscat Vergil Chițac... Zeița Fortuna îl poate ajuta la păcănele iar zeul Pontos să-i dea o bere la Nudi Bar și un pont la loz în plic!