ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Comisia Europeană pare că încearcă cu orice preț să ne mai taie încă un miliard de euro din PNRR. După ce a fost bifat jalonul 119, prin închiderea renegociată a termocentralelor pe cărbune la sfârșitul anului trecut, iată că, din senin, Comisia revine cu admonestări și solicitări de clarificare față de închiderile deja operate de Guvernul României. În principal, Comisia Europeană cere dezafectarea totală a centralelor retrase din exploatare, adică o demolare totală, pentru a se asigura că acestea nu vor mai putea produce vreodată.

Anunțul triumfător al ministrului Energiei, Bogdan Ivan, despre cum a reușit să stopeze închiderea termocentralelor pe cărbune, renegociind cu Comisia Europeană, nu era nicidecum o mare realizare. Practic, în loc sî închidă 1.755 MW pe cărbune, a închis, la sfârșitul anului trecut, 1.045 MW, restul urmând a fi scoși din producție în august 2026, obținându-se o amânare a prăbușirii totale a sistemului energetic. Triumful nu a durat prea mult, pentru că cei de la Comisia Europeană au somat Guvernul României să prezinte dovezi clare că grupurile pe cărbune scoase din uz nu mai există fizic, invocând neîndeplinirea jalonului 119, pe care îl îndeplinisem în decembrie 2025. Motiv pentru care ni se mai taie un miliard de euro din PNRR.

Dezafectare totală

Pentru ca reducerea capacității în baza licenței să fie considerată ca îndeplinire a țintei, aceasta ar trebui să aibă un efect structural echivalent cu dezafectarea, se arată într-o scrisoare adresată de Comisia Europeană Guvernului României, document citat de publicația e-nergia.ro. Comisia a cerut explicații privind prevederea de reglementare în baza căreia capacitatea redusă este considerată legal ca fiind retrasă permanent și modul în care reducerea capacității în cadrul licenței existente modifică capacitatea autorizată, având în vedere că licența rămâne valabilă și în vigoare. Totodată, Comisia vrea să știe dacă reducerea capacității implică o modificare permanentă a capacității autorizate sau reprezintă o ajustare operațională reversibilă, supusă unor modificări ulterioare și dacă capacitatea redusă va rămâne conectată fizic la rețea și, dacă da, cum se împacă acest lucru cu deconectarea fizică necesară în cazul dezafectării.

Se cer dovezi

În același timp, Comisia Europeană a cerut Guvernului să confirme că niciuna dintre capacitățile dezafectate anterior în cadrul țintelor T113 și T115 nu a fost reautorizată și/sau repornită și să transmită dovezi că Govora 3, 4, 5 și 6, precum și Iași 1, Drobeta, Timișoara Sud și Motru au fost închise și că licența acestora a fost retrasă. ”Nu a fost furnizat certificatul operatorului sistemului de transport care confirmă deconectarea permanentă a unei capacități de 170 MW. Vă rugăm să furnizați aceleași clarificări și dovezi justificative pentru reducerile de capacitate raportate pentru CE Oltenia și Paroșeni, inclusiv confirmarea că respectivele capacități au fost deconectate permanent de la rețea, în conformitate cu cerințele țintei”, se mai arată în documentul trimis de Comisia Europeană.

S-au dus ai noștri cu pâra

Președintele Federației Naționale Mine Energie (FNME), Dumitru Pîrvulescu, susține că, din păcate, specialiștii în energie pe care îi are România sunt plătiți numai de către o parte a producătorilor de energie și dau informații exact pentru a se alege praful de energia produsă pe cărbune. ”De unde să știe Comisia Europeană despre grupurile pe cărbune dacă sunt închise sau nu sunt închise? Probabil cineva de pe la noi, poate chiar din Ministerul Energiei, s-a dus la Comisia Europeană  să spună acele lucruri pentru ca România să accelereze închiderea cărbunelui. Nu știu ce vor să mai facem, probabil să le radem de pe fața pământului”, ne-a declarat Dumitru Pîrvulescu, președintele FNME.

Se mai produc 500 MWh, din 3.000 MWh

Oricum, nu s-a creat niciun mecanism prin care să se obțină bruma asta de energie pe cărbune de care au nevoie, semnalează Dumitru Pîrvulescu. ”Se vede ce cantitate de energie pe cărbune mai producem în România, cam 500 MWh, ceea ce înseamnă mai nimic. În momentul în care nu mai ai bani de o revizie minimală, cum să mai meargă grupurile alea? Banii termocentralelor pe cărbune s-au dus pe certificatele CO2, miliarde și miliarde de lei în fiecare an. Iată că s-a adeverit ce spuneam acum câțiva ani, că o să plătim o energie mai scumpă. Toți spuneau că, dacă închidem cărbunele, se va ieftini energia. Iată că s-a întâmplat invers. Ce preț avea când produceam 3.000 MWh în bandă și ce preț are acum, când producem 500 MWh? Dar asta s-a vrut”, ne-a mai precizat președintele FNME, Dumitru Pîrvulescu.