ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Comisiile reunite de Apărare din Camera Deputaților și Senat au aprobat solicitarea Administrației Prezidențiale privind participarea României, începând cu al doilea trimestru al anului 2026, cu până la 20 de militari (personal de stat major) în cadrul Comandamentului Operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei.

Ședința a fost marcată de schimburi dure de replici. Reprezentanții AUR, prin deputații Dan Tănasă și Daniel Ciornei, au solicitat extinderea timpului alocat întrebărilor pentru o clarificare detaliată a costurilor și a naturii exacte a angajamentului României. Aceștia au susținut că procedura de vot a fost grăbită și au ridicat semne de întrebare cu privire la riscurile de implicare a țării în conflict.

Discuțiile în contradictoriu dintre deputatul Dan Tănasă (AUR) și deputatul Bogdan Rodeanu (USR) au degenerat temporar în atacuri verbale reciproce pe durata dezbaterilor, înainte ca proiectul să fie supus votului și adoptat de către comisie.
 
„Vă grăbiți undeva? Dacă e nevoie, trebuie să stăm 2 ore, 4 ore. De ce doar două întrebări? Noi ne pregătim să intrăm în conflictul din Ucraina. Mă deranjează că vreți să ne băgați în război cu Federația Rusă! Mă deranjează că nu spuneți românilor cât ne costă Ucraina. Rugămintea este să nu ne băgați pumnul în gură!”, a declarat Tanasă în cadrul comisiei.

„Nu fi obraznic!”, i-a cerut lui Tănasă, ulterior, deputatul Bogdan Rodeanu (USR).

„Nu fi dobitoc, dle Rodeanu!”, i-a strigat Tănasă înapoi. „Ia-ți pastilele, Rodeanu”, a mai afirmat deputatul AUR.
 
 
 
 
Reprezentanții MApN și ai Administrației Prezidențiale prezenți la ședință au declarat, la rândul lor, că misiunea respectivă nu implică trimiterea de trupe pe teritoriul Ucrainei. Generalul Tiberiu Șerban, șeful Departamentului de Planificare Strategică din Statul Major al Apărării, a precizat că militarii români vor activa exclusiv în structuri de comandă de pe teritoriul statelor NATO (cum ar fi comandamentul de la Paris), iar participarea la această inițiativă multinațională vizează acțiuni post-conflict, în cazul încheierii unui acord de pace sau de încetare a focului.
 
Decizia finală aparține plenului comun al celor două camere, unde solicitarea președintelui urmează să fie supusă la vot.