Condițiile la care sunt supuși muncitorii români angajați de unele firme de procesare a cărnii din Germania seamănă mai degrabă cu sclavia modernă. În abatorul german german Tönnies, unul dintre cele mai mari focare de COVID-19 din Europa, lucrează aproape 4.000 de cetățeni români, dintre care 1.000 sunt infectați cu noul coronavirus. Oamenii sunt puși să muncească până la 12 ore pe zi, fără a fi plătiți pentru orele suplimentare, dorm aglomerați în spații mici și nu au voie să se plângă la autorități, potrivit unei declarații anonime citate de Mediafax

Un fost angajat român al abatorului german a dezvăluit, sub protecția anonimatului, cum erau tratați concetățenii români și cum erau obligați să păstreze tăcerea despre condițiile inumane de muncă la controalele din afara firmei. Acesta susține că orele de muncă suplimentare nu erau plătite, deși ajungea să lucreze și 12 ore pe zi. 

„Erau oameni care plângeau noaptea în somn. Efectiv, li se umflau mâinile așa de tare de la febra musculară, încât plângeau noaptea. Spuneau „Nu mai pot! Îmi vine să imi iau câmpii, să plec în România. Nu mai rezist!”. Spațiu foarte mic, număr mare de lucrători. Băgau și câte 14 persoane”, povestește un fost angajat de la abatorul german Tönnies.
 
Primarul unui oraș din Germania recunoaște, într-un interviu pentru Deutche Welle, că est-europenii sunt stigmatizați și au parte de condiții de muncă și carantină foarte precare, comparativ cu muncitorii din alte zone.

„Est-europenii care nu se află în carantină și care circulă absolut normal prin magazine. Sunt întrebat: de ce nu sunt toți în carantină?” Există, așadar, o anumită stigmatizare. (...) Românii, bulgarii, polonezii, ungurii care lucrează în cu totul alte branșe, nu în industria de procesare a cărnii, locuiesc la grămadă, în spații foarte mici”, a explicat primarul din Verl, Germania, pentru Deutche Welle.

ActiveNews a relatat anterior despre felul nu tocmai legal în care muncitorii români sezonieri au plecat în mod organizat să lucreze în Germania și Austria încă din luna aprilie, când era în vigoare starea de urgență în România. În luna mai, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a efectuat o vizită de lucru în Germania, pentru a vedea la fața locului care sunt problemele cu care se confruntă lucrătorii români. Aceasta a semnat cu omologul său german, Hubertus Heil, o Declarație comună de intenție privind intensificarea cooperării în domeniul pieței muncii și politicilor sociale. 
 
La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe le-a recomandat românilor, încă de la finele lunii aprilie, ca înainte de a pleca să lucreze în străinătate, să acorde atenție sporită prevederilor contractelor de muncă ce ar urma să fie încheiate. Cei care se află deja în străinătate și se confruntă cu situații dificile, inclusiv cazuri în care drepturile nu le sunt respectate, sunt rugați să contacteze misiunea diplomatică sau oficiul consular cel mai apropiat.