ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


După cum este cunoscut, România a înregistrat în perioada 2010 – 2018 o creștere economică în termeni reali de 35,1%. Nota bene, acest nivel al creșterii produsului intern brut (PIB) a fost depășit în UE 28 doar de Irlanda (68%) și de Malta (58%). (1) În acest context, în presa din România și din străinătate au fost difuzate în ultimii ani nenumărate „semnale de alarmă” asertive referitoare la un iminent colaps al economiei românești, determinat de ecartul negativ dintre indicele de creștere al cheltuielilor salariale și cel al productivității muncii.

Din păcate, premisa silogismului menționat anterior este complet falsă, ca să spun așa. Iar dacă premisa unui silogism este falsă, este evident că și concluzia acelui silogism este falsă. Astfel, dacă analizăm datele din studiul de caz prezentat în continuare, vom constata că în România productivitatea muncii, estimată în euro pps la prețuri curente, a crescut în perioada 2010 – 2018 cu 49,2%, în timp ce cheltuielile salariale au crescut cu 45%. Rezultă, deci, că în România ecartul dintre rata creșterii productivității muncii și cea a cheltuielilor salariale a fost pozitiv și nu negativ în perioada 2010 - 2018!
 
Pe de altă parte, dacă estimăm în lei sau în euro valorile în prețuri curente ale celor două variabile macroeconomice, vom constata că decalajele dintre rata de creștere a productivității muncii și cea a cheltuielilor salariale din România au înregistrat, de asemenea, valori pozitive în perioada 2010 - 2018. Astfel, în primul caz, productivitatea muncii a crescut de la 60.543 lei în 2010 la 109.141 lei pe persoană în 2018, iar cheltuielile salariale au crescut de la 32.717 lei în 2010 la 57.290 lei pe persoană în 2018. Rezultă, deci, că productivitatea muncii estimată în lei a crescut în ultimii opt ani mai rapid decât nivelul cheltuielilor salariale (80.3% vs 75.1%). În sfârșit, dacă vom estima în euro dinamica variabilelor menționate, vom constata că productivitatea muncii din economia României a crescut în perioada menționată cu 63,2%, în timp ce cheltuielile salariale au crescut cu 58,5%. (1)
 
 Geo  PMP (euro pps)    CSP (euro pps)  CSP (euro pps)  RC (%)  RC (%)
   2010  2018  2010  2018 PMP   CSP
 UE 28  57.062  66.498  32.477  37.228  16,5  14,6
 Franța  66.548  76.518  38.264  44.613  15,0  16,6
 Italia  64.351  70.103  34.643  37.209  8,9  7,4
 Germania  59.383  69.498  33.106  40.611  17,0  22,7
 Spania  57.891 66.321   33.106  34.967  14,6  5,6
 UK  59.725  65.806  35.148  38.639  10,2  9,9
 ---  ---  ---  ---  ---  ---  ---
 Cehia  45.412  55.204  20.947  27.649  21,6  32,0
 Slovenia  45.278  54.581  28.880  33.627  20,5  16,4
 Slovacia  47.825  53.781  21.008  25.793  12,5  22,8
 Estonia  40.529  51.815  20.765  28.173  27,8  35,7
 Polonia  39,869  51,494  19,552  25,393  29,2  29,9
 Lituania  38.059  50.732  17.517  25.794  33,3  47,3
 Croația  38.218  47.978  23.705  25.118  25,5  6,0
 Ungaria  41.801  46.113  19.905  21.327  10,3  7,1
 Letonia  33.449  45.944  16.254  24.926  37,4  53,4
 România  30.130  44.968  16.282  23.605  49,2  45,0

 Bulgaria

  23.338  31.528  11.689  18.738  35,1  60,3

PMP – productivitatea muncii pe persoană, calculată ca un raport între PIB în prețuri curente și numărul de persoane ocupate în economie; euro pps – un etalon monetar care are aceeași putere de cumpărare în toate țările din UE 28;  CSP – cheltuieli salariale în prețuri curente pe persoană; RC – rate de creștere în perioada 2010 – 2018; UK – Marea Britanie. Sursa: Eurostat .  

Într-adevăr, studiul de caz precedent reflectă în mod indubitabil faptul că România nu face parte din grupul de țări membre ale UE 28 afectate în acest moment de decalaje negative semnificative acumulate în ultimii opt ani între dinamica creșterii productivității muncii și cea a cheltuielilor salariale: Bulgaria (-25,2%), Letonia (-16%), Lituania (-14%), Cehia (-10,4%), Slovacia (-10,3%), Estonia (-7,9%) și Germania (-5,7%). Dimpotrivă, așa cum am arătat, ecartul dintre creșterea  productivității muncii și cea a cheltuielilor de personal din economia României a înregistrat în aceeași perioadă valori pozitive, cuprinse între 4,2% și 5,2%.
 
Ar mai fi de adăugat că România a înregistrat în perioada 2000 – 2018 creșteri fără precedent istoric ale productivității muncii, precum și ale cheltuielilor și veniturilor salariale. Astfel, ponderea în media UE 28 a productivității muncii din economia românească a crescut în perioada menționată de la 23,7% la 67,6%, iar cea a cheltuielilor și veniturilor salariale, de la 29,6% la 63,4%!

Din această perspectivă, ne putem întreba: de ce o falsă avertizare referitoare la un iminent colaps al economiei românești a fost și este difuzată atât de persuasiv în presa din țară și din străinătate de către niște minunați propagandiști? Pentru că, în mod evident, istoria acestor ani o fac grupurile de interese foarte bine organizate și nu „clasele politice”, „elitele intelectuale” sau cei care participă periodic la diverse scrutinuri electorale....

Surse de date: 1. Ibidem