În cadrul conferinței se va discuta despre părintele Ilarion Felea, despre profesorul Liviu Galaction Munteanu și părintele Florea Mureșan.

Părintele Ilarion Felea este destul de puțin cunoscut în vremea noastră. El a fost un propovăduitor al Evangheliei foarte apreciat, atât de popor cât și de intelectualitate, la jumătatea secolului trecut. Profesor la Academia Teologică din Arad, părintele a scris multe lucrări teologice, cea mai importantă fiind Spre Tabor, lucrare pe care părintele Justin Pârvu o consideră „cea mai bună operă a Ortodoxiei românești de până acum. Părintele Ilarion Felea este un adevărat geniu liturgic al teologiei ortodoxe, al Bisericii Ortodoxe. 

Condamnat, la data de 14 martie 1959, de Tribunalul Militar Cluj la 20 de ani de muncă silnică și 8 ani degradare civică, pentru infracțiunea de „uneltire contra ordinei sociale” și 20 de ani de temniță grea pentru „activitate intensă contra clasei muncitoare și mișcării revoluționare”.

Detenția a făcut-o la Penitenciarul din Gherla, apoi la cel din Aiud, unde a încetat din viață la 18 septembrie 1961.

Înmormântat fără cruce și fără a i se cunoaște locul unde odihnesc rămășițele pământești, preotul profesor Ilarion V. Felea s-a încununat, prin moartea sa, cu aureola de martir pentru Biserică și Neam, așa cum odinioară au făcut-o strămoșii săi, moții, de unde a provenit.

Născut la 16 mai 1898 într-o familie de învățători, Liviu Galaction Munteanu era originar din localitatea Cristian, județul Brașov. S-a format ca teolog la Liceul „Andrei Șaguna" din Brașov și la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu, apoi la Facultatea de Teologie din Cernăuți, unde a obținut și doctoratul. A fost remarcat de episcopul Nicolae Ivan, care l-a hirotonit preot și l-a numit profesor la Academia teologică din Cluj, ajungând astfel titularul cursului de Noul Testament, duhovnic, apoi chiar rector al acestei instituții.

În timpul ocupației horthyste a rămas în Cluj, asigurând împreună cu episcopul Nicolae Colan un nucleu de rezistență românească și ortodoxă. Cu toate împotrivirile autorităților comuniste de după 1948, episcopul Nicolae Colan l-a menținut pe profesorul Galaction la conducerea noului institut teologic, până la desființarea din 1952.

La 6 iunie 1958, preotul Galaction Munteanu a fost numit vicar administrativ, la cererea noului episcop Teofil Herineanu, care avea un proiect de relansare a catehizării în eparhia Clujului. Părintele Galaction a întocmit o programă pentru catehizarea copiilor și adulților, pentru care a obținut aprobarea Permanenței eparhiale și fiind difuzată la preoții din Episcopie.

Entuziasmul manifestat de unii preoți a alertat Securitatea care a blocat întreaga acțiune, iar preotul Galaction a fost arestat. Urmarea a fost tragică: părintele Galaction, anchetat cu mare cruzime de Securitate, a fost trimis în justiție, la 6 mai 1959 fiind condamnat la opt ani închisoare corecțională, încadrarea juridică fiind „uneltire contra ordinii sociale". Aflat în penitenciarul Aiud, la 8 martie 1961, părintele Liviu Galaction Munteanu trecea la cele veșnice, urmare a tratamentului inuman la care fusese supus.

Florea Mureșanu s-a născut în satul Ciubanca din județul Cluj, la 8 iulie 1907. Părinții săi, Gheorghe și Maria, erau țărani săraci, neștiutori de carte, care au muncit din greu peticul de pământ avut în proprietate, sau pe la casele celor mai avuți, pentru ca cei patru copii dăruiți de Dumnezeu să îndure mai ușor lipsurile vieții.

- Preot într-o parohie săracă de munte, Râșca de Sus, din județul Cluj.

- Preot la catedrala din metropola Transilvaniei, începând din ianuarie 1934. Totodată, părintele Mureșanu a primit sarcina de profesor de educație religios-morală la cursul profesional de ucenici din Cluj.

- Slujitor vrednic al altarelor, un pedagog deosebit și un teolog permanent preocupat să-și desăvârșească pregătirea. În acest sens, în perioada 1935-1938, părintele Florea a urmat cursurile prestigioasei Facultăți de Teologie din Cernăuți, unde obține diploma de licență cu teza „Obligațiunea morală".

La jumătatea anului 1946, episcopul Nicolae Colan îl numește pe părintele Mureșanu protopop al Clujului.A fost alături de greva studenților din 1946. Locuința sa din Cluj a devenit locul de adunare a cenaclului literar condus de Victor Papilian. Cu acest prilej au trecut pragul casei sale Lucian Blaga, Ion Luca, Valeriu Anania, Zorica Lațcu, Valentin Raus și mulți alții, care continuau să creadă în valorile considerate de comuniști ca aparținând „lumii vechi".

Reținerea lui Florea Mureșanu s-a produs în 1952, în condițiile politicii generale a regimului de „reeducare prin muncă" a „reacționarilor" și al frământărilor cu caracter religios din Cluj care au condus, printre altele, la desființarea Institutului Teologic creat în 1948 din fosta Academie Teologică. Părintele a scăpat „doar" cu o trimitere la muncă forțată la Canal, unde a petrecut un an de zile. Eliberat în primăvara anului 1953, i se refuză reîntoarcerea la parohia sa (vestita Biserică din Deal), trebuind să plece în Maramureș, la parohia vacantă Suciu de Sus.

Noua arestare din noaptea de 11/12 iunie 1958.

A fost judecat și condamnat la 25 de ani de închisoare.A trecut prin mai multe închisori, ajungând în cele din urmă la Aiud, unde moare pe 4 ianuarie 1963, trupul său pierzându-se printre miile de cadavre din groapa comună a sinistrei închisori.

ÎPS Bartolomeu Anania Anania, participant la ședințele cenaclului din locuința protopopului prof. dr. Florea Mureșanu, îi prezintă acestuia portretul astfel: "Om așezat, blajin și harnic, foarte iscusit și cult”, apoi casa: "Avea o bibliotecă bogată, din care nu lipseau nici cele curente, de erudiție, prin care opera completă, în franțuzește, a lui Ioan Hrisostom” și activitatea: "își puse numele pe o frumoasă ediție a Cazaniei lui Varlaam, dar treburile parohiei, multe și conștiincios împlinite, îi descurajau proiecte viitoare, de editor, pe care și le-ar fi văzut dat în jurul unor pietre de temelie ale vechii noastre culturi”