După ce Ministerul Sănătății publicase joi, 4 martie 2021, date referitoare la pandemie și vaccinare, defalcate pe județe și pe centre de vaccinare, consilierul onorific Ștefan Voinea a scris pe Facebook marți, 9 martie, că a fost blocat contul Ministerului Sănătății de pe data.gov.ro pentru aproape 24 de ore. Consilierul ministrului Vlad Voiculescu (USR) a revenit o zi mai târziu cu o postare prin care anunța că „platforma data.gov.ro este iar funcțională și avem acces la ea”.

„În calitate de consilier onorific al ministrului Sănătății, coordonez activitatea de transparentizare cu privire la datele despre pandemie și vaccinare. Pentru acest lucru am avut acces la Registrul Electronic Național de Vaccinări printr-un cont cu permisiuni limitate. Acest cont permite doar raportări și nu oferă acces la date cu caracter personal. Am exportat datele pentru transparentizare pe pagina data.gov.ro, la solicitarea ministrului. Datele nu conțin informații cu caracter personal, secret sau confidențial”, a explicat Ștefan Voinea în aceeași postare. 

Scandalul a izbucnit în presă atât în privința restricționării accesului Ministerului Sănătății la baza de date a Guvernului timp de două zile, cât și în privința modului în care un consilier ONORIFIC ajunge să coordoneze un domeniu definit de președintele Klaus Iohannis ca ținând de „siguranța națională”.

Cristian Vasilcoiu, fost consilier al Olguței Vasilescu și fost jurnalist, scrie despre Ștefan Voinea - pe care îl numește „Pantalonaș” - că ar fi fost implicat în falsificarea de carduri.

„Mă sunară niște polițiști în rezervă din Craiova natală: "Mă Coiule, ai îmbătrânit și tu, ai uitat când l-am săltat pe Voinea ăsta al mic, copilul ălora de la Gazeta de Sud, că era hacker și trăgea pe carduri?! Cum să îi dea ăstuia cineva acces în rețeaua aia?!” Na! Mai ziceți ceva!”, scrie Vasilcoiu pe Facebook, potrivit Știri pe Surse

Ștefan Voinea afirma că tatăl său, Adrian Voinea, a înființat ziarul Gazeta de Sud în 1995, în Craiova cu banii primiți de la Eugen Arnăutu. Eugen Arnăutu este un fost deputat român în legislatura 2000-2004, ales în județul Dolj pe listele PSD.

Informația apare și într-un articol din publicația Ziua: „Persoane din anturajul lui Ștefan-Adrian Voinea povestesc despre faptul că acesta a avut o tinerețe tumultuoasă, specifică, de altfel, beizadelelor. Se spune în zonă că în anii 2002-2003 acesta ar fi fost chiar reținut pe baza unor suspiciuni de utilizare de carduri false, acuzații de care ar fi scăpat sprijinindu-se pe poziția foarte influentă a tatălui său, acesta ar fi beneficiat de susținerea comisarului-șef Gheorghe Bică, fost șef al IPJ Dolj, reușind astfel să scape de acuzații și de orice urmă a acestora”.

Consilierul onorific al Ministrului Sănătății dezminte pe Facebook această relatare: „O minciună mizerabilă. Nu am fost niciodată arestat, reținut sau altfel implicat în ce insinuează Cristian Vasilcoiu, pe care îl voi da în judecată. Așa răspunde sistemul la transparență”, consideră Ștefan Voinea.

Mai transparent decât ar fi cazul, consilierul lui Vlad Voiculescu se auto-denunță pe Facebook că a primit de la Ministrul Sănătății atribuții uriașe, la care n-ar avea acces un funcționar „onorific”, aflat într-o poziție fără încadrare exactă. 

„În calitate de consilier onorific al ministrului Sănătății, coordonez activitatea de transparentizare cu privire la datele despre pandemie și vaccinare. Pentru acest lucru am avut acces la Registrul Electronic Național de Vaccinări printr-un cont cu permisiuni limitate. Acest cont permite doar raportări și nu oferă acces la date cu caracter personal”, se laudă Ștefan Voinea.

Poate tocmai accesul unuia ca el la o bază de date considerată critică pentru „siguranța națională” a declanșat blocarea timp de două zile a accesului întregului Minister al Sănătății la acest sistem electronic? Scandalul publicării datelor de vaccinare e mult mai grav decât s-a recunoscut public.

Mulți români se întreabă de ce s-a iscat atâta tevatură cu niște ecxel-uri publicate de Ministerul Sănătății, cu datele despre vaccinare - număr vaccinări, județe, locul administrării vaccinului, autoritate. Cei mai mulți ar fi tentați să susțină că e vorba de o și mai mare transparență și că, în definitiv, e un demers benign. Cel puțin așa a fost „împachetată” povestea de cei de la Ministerul Sănătății, în special de consilierul onorific al lui Vlad Voiculescu. Dar oare chiar așa să fie? Este, oare, vorba despre rezistența „Sistemului” la transparență? S-au făcut vaccinări peste rând și se dorește acoperirea acestor manevre? Tentația imediată e să marșezi pe aceste două fabulații care au fost ieri demontate cu cifre chiar de autoritățile vizate: Ministerul de Interne, Ministerul Apărării și organele din sistemul de siguranță al statului, arată ȘPS

În fapt, cei de la Ministerul Sănătății, supărați că au fost scoși din schemă în privința implementării vaccinării Covid (care a fost condusă de colonelul dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare), au încercat o acțiune de PR care, însă, le-a explodat în față. Dacă misiunea de a-l elimina din zonă pe Valeriu Gheorghiță a eșuat lamentabil, consilierii de la Ministerul Sănătății au mers pe calea discreditării - se minte în legătură cu numărul de cazuri, se minte în legătură cu numărul celor vaccinați, se vaccinează peste rând...

Ce au reușit să facă? Să publice locații secrete, să deconspire persoane din sistemul de siguranță națională și, potrivit unor surse, chiar să acceseze datele personale ale persoanelor care s-au vaccinat. În acest caz, discuția s-ar muta de la nivelul de principiu - mai multă sau mai puțină transparență - la nivelul concret și chiar penal al unei breșe de securitate.

Faptul că de întreaga operațiune este responsabil un consilier onorific, deci fără atribuțiuni oficiale, cu un trecut incert, poate fi o circumstanță agravantă. Având în vedere că legea nu reglementează statutul consilierilor onorifici, aceștia nefiind prinși în organigramă, ar putea fi vorba și despre infracțiunea de accesare fără drept a unui sistem informatic. Potrivit unor surse, alarma în sistem ar fi fost declanșată de peste 100 de încercări pe oră de accesare a unor informații personale de pe un IP privat din afara țării.

În acest context, Corpul de Control al premierului Florin Cîțu a desfășurat joi o verificare la Institutul Național de Sănătate Publică, referitoare la siguranța sistemelor informatice gestionate la nivelul instituției. Suspiciuni în legătură cu un atac cibernetic au apărut pe fondul scandalului legat de publicare de către Ministerul Sănătății a unor date din campania de vaccinare, informează Știri pe Surse

Potrivit primelor concluzii existente în urma controlului, datele de logare au fost solicitate pentru accesare de secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Andreea Moldova. Aceasta le-a oferit mai departe unui consilier onorific al ministrului Vlad Voiculescu. Consilierul, la rândul său, le-a oferit fratelui său, care ar fi în Germania. De acolo, fratele consilierului ar fi apelat sistemul de aproape 200 de ori, ceea ce a declanșat alarma de atac cibernetic.

Oamenii din jurul lui Vlad Voiculescu par, așadar, să fi confundat ministerul cu un ONG, ignorând faptul că la mijloc erau informații sesibile pentru securitatea națională și chiar date personale. Care, în nici un caz, nu pot fi accesate de persoane cu statut incert precum consilierii onorifici, chiar dacă angajați ai instituției.

Potrivit Știri pe Surse, funcția de consilier onorific nu apare în legislația primară, ci doar legislația secundară. Pentru că acordarea acestui titlu trebuie să aibă totuși un temei legal, în cazul premierului se invocă art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ: „(1) În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prim-ministrul emite decizii, care sunt acte administrative." În cazul miniștrilor, consilii onorifici sunt numiți prin ordin. Spre exemplu, articolul 15 din HG 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății prevede că "pentru realizarea obiectivelor ministerului sau pentru elaborarea unor proiecte specifice, ministrul sănătății, prin ordin, poate numi consilieri onorifici și poate constitui, pe perioade determinate, consilii de experți sau colective de lucru formate din specialiști”. Dar nu doar primul ministru e îndreptățit să aibă „consilieri onorifici”, cutuma aceasta a fost, încet-încet, preluată și de miniștrii din subordine, care și-au adus în echipă diferiți apropiați, mai mult sau mai puțin calificați să lucreze în Guvern sau în domeniul de care se ocupă ministerul respectiv.

Consilierii onorifici nu sunt remunerați și nici nu se supun reglementărilor referitoare la incompatibilități și conflict de interese. Aceștia nu sunt obligați nici să își publice declarațiile de avere și de interese. De ce ar dori cineva să presteze o muncă neremunerată, când se știe că nimic nu este gratuit în capitalism, și cu atât mai puțin în domenii complexe, ce țin de resorturile ministerelor? Evident, pentru alte avantaje, momentan nepatrimoniale, dar care ar putea fi exploatate, ulterior, inclusiv patrimonial.

Influența la vârful statului, fără a da socoteală de ceva, notorietatea, autoritatea morală dobândită și, mai ales, după acum s-a putut vedea în ultimele zile, accesul la informații nedestinate publicității sunt avantaje care pot depăși de multe ori simpla remunerație obținută de alte categorii de consilieri sau chiar de funcționarii publici.

Astfel, moda consilierilor onorifici tinde să se transforme într-o adevărată industrie a corupției de stat, chiar și pentru „oamenii noi din politică”, proveniți, nu-i așa, din rândurile luptătorilor anti-corupție. Existența unor „portițe” prin care să fie „plantate” în poziții-cheie persoane care eludează regulile uniform aplicabile altor oficiali devine o posibilă vulnerabilitate a sistemului. Rezultatul acestui obicei al demnitarilor nu face decât să se îndepărteze tocmai de concepte precum onoarea și cinstea atribuite, teoretic, funcției de consilier ONORIFIC.