ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Copiii nevaccinați sunt mai sănătoși decât cei vaccinați, potrivit unui nou studiu publicat în Jurnalul Internațional de Cercetare a Mediului și de Sănătate Publică, citat de publicația Apărătorul / The Defender a organizației lui Robert F. Kennedy, Jr. ChildrensHealthDefense.org. Studiul, intitulat „Incidența relativă a vizitelor la cabinetul medical și ratele cumulative ale diagnosticelor stabilite de-a lungul axei de vaccinare” - de Dr. James Lyons-Weiler și medicul Paul Thomas, a fost realizat evaluând 3300 de pacienți din cabinetul pediatric al lui Thomas din Oregon, Integrative Pediatric.

Acest studiu se adaugă unei liste tot mai lungi de lucrări științifice revizuite între experți, care compară sănătatea copiilor vaccinați cu cea a copiilor nevaccinați. Studiile sugerează că noi am subestimat multă vreme dimensiunile efectelor dăunătoare ale vaccinurilor și că epidemia de boli cronice în rândul copiilor nu ar trebui, deci, să ne mire.

Începând cu 1986, Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) a fost obligat prin lege să efectueze studii de siguranță și să emită un raport de siguranță privind vaccinările copiilor o dată la 2 ani. În 2018 s-a constatat că nu au făcut niciodată acest lucru. Prin urmare, datoria de a face ceea ce CDC refuză le revine grupurilor neguvernamentale.  

În calitate de organizație guvernamentală de seamă, care se ocupă cu vaccinarea în rândul americanilor, CDC refuză să-și asume răspunderea în cazul epidemiei de boli cronice la copii. Este exemplul clasic al lupului pus paznic la oi. Ei sunt complici în crearea unui vid de probe cu scopul preîntâmpinării deliberate a posibilității ca publicul să se pronunțe împotriva vaccinării.  

Studiul lui Lyons-Weiler și al lui Thomas demonstrează că bolile cronice apar mai frecvent în rândul copiilor vaccinați și că aceștia sunt mai predispuși la infecții respiratorii.


Practica pediatrică a lui Thomas urmează Planul de Vaccinare Aprobat al lui Dr. Paul, care permite consimțământul pe deplin informat și luarea deciziilor de către părinți în legătură cu vaccinarea copiilor lor. Planul a fost elaborat astfel încât să reducă expunerea la vaccinurile care conțin aluminiu și să permită părinților să oprească sau să amâne vaccinările dacă încep să apară efecte adverse în urma vaccinării. Afecțiuni precum alergii, eczeme, întârziere în dezvoltare sau boli autoimune sunt semne tipice că sistemul imunitar al unui copil nu procesează normal vaccinurile. Aceste afecțiuni servesc ca indicatori timpurii care îl ajută pe părinte sau pe medicul pediatru să ia în calcul încetinirea sau oprirea vaccinării. Ca atare, cabinetul doctorului Thomas include o varietate interesantă de tipuri de copii, de la cei complet vaccinați la unii parțial vaccinați și până la copii nevaccinați deloc, ceea ce îl transformă într-un cabinet de pediatrie perfect pentru a studia efectele adverse ale vaccinării. 

Studiul a descoperit că cei vaccinați au nevoie de mai multe vizite la medic decât copiii nevaccinați. CDC recomandă 70 de doze cuprinzând 16 vaccinuri înainte ca un copil să ajungă la vârsta de 18 ani. Cu cât acestuia i-au fost administrate mai multe vaccinuri, cu atât mai mari erau șansele ca el să se prezinte la cabinet cu febră. De asemenea, copiii nevaccinați au o nevoie de 25 de ori mai mică de a veni la medicul pediatru în afara vizitelor de rutină.

În comparație cu copiii nevaccinați din cadrul studiului, probabilitatea ca cei vaccinați să se prezinte la cabinetul de pediatrie pentru tratament legat de anemie, astm, alergii, sinuzită, infecții respiratorii, probleme de respirație, otită, conjunctivită, dermatită, eczeme, urticarie ș.a. era de 3 - 6 ori mai mare.

O descoperire uimitoare care, cu siguranță, va zgudui comunitatea specialiștilor în psihiatrie, arată că nici un copil nevaccinat din cadrul studiului nu a fost diagnosticat cu tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD), în timp ce, din grupul celor vaccinați au fost diagnosticați cu ADHD un procent de 0,063%. Cel mai probabil datorită planului personalizat de vaccinare, care lasă la latitudinea părintelui decizia privind schema de vaccinare implementată în cabinetul dr. Thomas, ratele totale de ADHD și autism au fost aproximativ de două ori mai mici decât ratele găsite în rândul populației generale a copiilor americani.

Referitor la întrebarea dacă vaccinurile previn sau nu infecțiile împotriva cărora se administrează, un sfert de procent din cei vaccinați au fost diagnosticați fie cu varicelă sau cu tuse convulsivă, în timp ce jumătate de procent dintre cei nevaccinați au fost diagnosticați cu varicelă, tuse convulsivă sau rotavirus. Însă e semnificativ faptul că, în decursul întregii perioade de 10 ani și jumătate în care s-a derulat studiul, nu s-a înregistrat, nici la copiii vaccinați, dar nici la cei nevaccinați, vreun caz de pojar, oreion, rubeolă, tetanos, hepatită sau alte infecții vizate de vaccinuri.

În decursul studiului, copiii vaccinați s-au prezentat la cabinetul medicului pentru infecții respiratorii de 70% mai des decât cei nevaccinați. Această descoperire explică, probabil, de ce copiii vaccinați se prezintă atât de des la medicul pediatru cu febră. Bătrânii noștri au dreptate când se miră de ce copiii de azi par bolnavi tot timpul, în ciuda vaccinării.

Autorii studiului concluzionează că vaccinurile sunt asociate nu doar cu efecte adverse ușoare asupra sănătății, ci chiar cu unele severe și cronice. Având în vedere că 54% dintre copiii și tinerii americani suferă de boli cronice care necesită rețete farmaceutice pe viață, se pare că multă durere și suferință ar putea fi reduse prin alegeri informate în privința adevăratelor riscuri ale vaccinării și prin urmărirea semnelor de sensibilitate la vaccinuri.