ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept (CASD) a depus la Curtea de Apel București o Cerere de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) prin care a solicitat: anularea hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 43 din 1 iulie 2021 (privind aprobarea listei țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, criteriile pe baza cărora se stabilesc acestea, precum și a regulilor de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor care sosesc din acestea în România), publicată în Monitorul Oficial nr. 658 din 02 iulie 2021  și, în consecință, să dispună obligarea Comitetului National pentru Situații de Urgență să respecte dispozițiile Legii nr. 136/2020, Legii nr. 24/2000, dispozițiilor Constituției României și a tuturor legilor în vigoare aplicabile cu ocazia elaborării și adoptării de hotărâri, informează CASD.ro.


În cererea de chemare în judecată a CNSU, reprezentanta Coaliției, avocata Elena Radu, demonstrează că hotărârile emise de CNSU în baza Legii nr. 136/2020 nu respectă criteriile care să antreneze instituirea măsurilor excepționale, respectiv că CNSU nu a demonstrat că SARS-CoV-2 se încadrează definiției de „agent înalt-patogen”. CASD face o paralelă cu tuberculoza, o boală cu modalitate similară de transmitere, dar pentru care nu s-au putut institui măsuri similare tocmai din motivul că nu se încadrează definiției.
 
Redăm mai jos strălucita demonstrație pe care o face avocata Elena Radu:

„Hotărârea CNSU nr. 43/2021 a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 136/2020. 

Articolul 6 „Situațiile de risc epidemiologic și biologic pentru care se instituie măsurile prevăzute în prezenta lege sunt următoarele:


a) epidemie declarată prin ordin al ministrului sănătății;

b) urgență de sănătate publică de importanță internațională, certificată prin hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în baza declarației Organizației Mondiale a Sănătății;

c) pandemie declarată de Organizația Mondială a Sănătății și certificată prin hotărâre de Comitetul Național pentru Situații de Urgență.” 

Din dispozițiile Legii nr. 136/2020 se poate observa că toate măsurile prevăzute de această lege pot fi dispuse numai în cazul existenței unui agent înalt patogen, nu a unui agent patogen obișnuit.

Acest aspect rezultă și din fișa proiectului de lege din camera decizională – Senatul (2) în care se poate observa că termenul de „agent patogen” a fost înlocuit cu termenul de „agent înalt patogen” de către Comisia juridică a Senatului, astfel cum reiese din raportul acesteia. (3)

Or, CNSU nu a făcut dovada că virusul Sars -CoV 2 care determină boala COVID-19 este un agent înalt patogen.

În acest sens, arătăm că tuberculoza este o boală cu o modalitate de transmitere similară și la fel de periculoasă, care nu a necesitat impunerea unor măsuri excepționale.

Astfel, conform informațiilor postate pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică (4) : 

„Ce este tuberculoza?

Tuberculoza (TB) este o boală cauzată de germeni care se transmit de la o persoană la alta prin aer. TB afectează de obicei plămânii, dar poate afecta și alte părți ale corpului, cum ar fi creierul, rinichii sau coloana vertebrală.

Cum se transmite boala?
Boala se transmite pe cale aeriană, prin inhalarea microbilor răspândiți în atmosferă de către bolnav atunci când tușește, râde, vorbește, strigă, strănută, cântă sau scuipă, răspândind în jur particule de salivă.

Cum se manifestă?

Suspiciunea de TB și prezentarea la medic se impune în caz de: tuse care durează mai mult de 3 săptămâni, pierdere în greutate, oboseală, febră (de regulă nu foarte mare), transpirații nocturne, durere toracică, dificultate la respirație, pierderea apetitului, tuse cu expectorație sanguinolentă.

Simptomele TB localizate în alte părți ale corpului depind de zona afectată.” 

Potrivit documentului ”Analiză de situație ocazionată de celebrarea Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei - 24 martie 2019” (5) postat pe site-ul INSP:

„În fiecare an, la nivel mondial, se îmbolnăvesc de tuberculoză (TB) mai multe milioane de oameni. În 2017, 10 milioane de persoane s-au îmbolnăvit de tuberculoză, iar 1,6 milioane au murit din cauza bolii (inclusiv 0,3 milioane dintre persoanele cu HIV). În 2017, aproximativ 1 milion de copii s-au îmbolnăvit de tuberculoză și 230. 000 de copii au decedat de TB (inclusiv copiii cu TB asociată cu HIV).” 

Aceasta în condițiile în care, în anul 2017, exista vaccin împotriva tuberculozei. „Există dovezi că vaccinarea cu BCG protejează împotriva tuberculozei pulmonare și extrapulmonare timp de până la 10 ani. Puterea de protecție pare să scadă în timp. Datele privind protecția peste 15 ani sunt limitate. Cele mai multe studii nu urmăresc după 10 ani participanții suficient de mult sau au foarte puține cazuri. Singurul studiu care a urmărit participanții timp de câteva decenii sugerează că vaccinarea cu BCG 22 poate proteja împotriva tuberculozei peste 15 ani.

Lipsa dovezilor din majoritatea studiilor ar trebui, prin urmare, să nu fie considerată o lipsă de efect.”

Or, în ceea ce privește boala COVID-19, potrivit datelor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică (6), aceasta a generat în anul 2020 un număr de 1.770.695 decedați.

Făcând o comparație între COVID-19 și TBC constatăm că acestea au o modalitate similară de transmitere, sunt la fel de periculoase și au generat la nivel mondial un număr semnificativ egal de decese (Covid -19 circa 1,77 milioane decese într-un an cu Covid-49, nu de Covid-19, iar tuberculoza 1,6 milioane decese în condițiile în care exista de mult timp pe piață un vaccin împotriva tuberculozei).

În aceste condiții în care tuberculoza nu a fost considerată ca reprezentând un risc epidemiologic ridicat care să impună măsuri excepționale, nici virusul Sars-Cov 2 nu poate fi considerat un agent înalt patogen și drept urmare nu pot fi puse în aplicare dispozițiile Legii nr. 136/2020 de către CNSU.