ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Românii s-au închinat la Sfânta Parascheva cu sutele de mii după ce, în anii plandemiei, au fost chinuiți de sclavii Marii Resetări. Nici măcar comuniștii nu s-au comportat ca arafații și cîții zilelor noastre.

Citiți și Zoe Dantes: Nu avem dreptul să uităm! Octombrie 2020 la Sfânta Parascheva: Când slujitorii diavolului își pun ciracii la porțile Bisericii lui Hristos

O filmare-document cu marea sărbătoare a Sfintei Parascheva, din 14 octombrie 1956, în care se poate vedea și Patriarhul Justinian Marina, a fost scoasă la lumină de realizatorul TVR Titi Dincă (video mai JOS). Pe lângă această, în cele de mai jos vă prezentăm o serie de imagini fabuloase realizate de fotoreporterii Rador, agenția națională de presă precursoare Agerpres, la 27 octombrie 1944, când Sfânta a ajuns și la București, adusă de vitregiile războiului. VIDEO urmat de FOTO:

Sfânta Cuvioasă Parascheva a venit la București, în octombrie 1944, când Capitala era deja ocupată de ruși. Este vorba de singura strămutare a moaștelor Sfintei Parascheva din cele peste trei secole de când se află la Iași, la care se adaugă și o mare procesiune cu sfintele moaște ale Cuvioasei pe tot cuprinsul Moldovei, în frunte cu Arhimandritul Teoctist (foto mai jos), viitorul Patriarh al României, în timpul secetei din 1947, la finalul căreia ploaia s-a pogorât din Ceruri după luni de secetă.

Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva la Manastireea Neamt in 1947 cu viitorul Patriarh Teoctist

Strămutarea temporară de la Iași din 1944 este a patra de la intrarea în rândul sfinților a sfintei milenare, după săvârșirea ei în Epivat, Tracia, unde trupului ei întreg și frumos mirositor a fost descoperit într-un mod minunat.

De la Epivat, unde a stat circa 200 de ani, Sfânta a fost dusă în cetatea Târnovei, în jur de 1235, unde a stat până la anii 1400, apoi, de teama invaziei turcești, a fost strămutată la Belgrad până la 1521 când turcii, prin Suleiman Magnificul, ocupă orașul și o mută la Constantinopol, de unde vrednicul de pomenire domnitor Vasile Lupu a adus-o la Sfinții Trei Ierarhi din Iași, la 1641, ca răsplată duhovnicească pentru vrednicia lui. Au trecut de atunci 375 de ani de când sfânta face minuni pentru cei din neamul său.

De la Catedrala mitropolitană din Iași, unde a fost adusă  în urma unui incendiu din 1888 – când doar moaștele Sfintei au rămas neatinse de foc la Sfinții Trei Ierarhi -, Sfânta Parascheva a fost mutată de teama apropierii frontului bolșevic, în primăvară lui 1944.

Inițial s-a dorit să fie instalată la Mănăstirea Turnu din Eparhia Râmnicului, la poalele Muntelui Cozia, unde se aflau spre adăpostire și moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Din motive de strategie probabil, până la urmă racla cu sfintele moaște ale Cuvioasei a fost pusă la adăpost la Mănăstirea Samurcășești – Ciorogârla, unde a stat de la 10 aprilie la 27 octombrie 1944. Probabil după ce ierarhii vremii au tatonat situația politică-militară a momentului, s-a decis ca Sfânta să fie așezată la Catedrala Patriarhală, lângă Sfântul Dimitrie. Adusă cu un autobuz special până la intrarea în București, unde a fost pusă pe un afet de tun îmbrăcat în tricolor, Sfânta a fost însoțită pe drumul spre Catedrală de o escortă militară și un alai impresionant de preoți, călugări și credincioși, în ciuda vremii ploioase. Procesiunea a urmat un traseu destul de alambicat, după cum stau dovadă imaginile de mai jos, dorindu-se probabil ca racla cu sfintele moaște să treacă și prin fața Palatului Regal, afectat de bombardamente, după cum se vede în imaginile Rador/Agerpres.

În fotografiile cu Bucureștii lui ’44 se poate vede statuia lui Brătianu de la Universitate, demolată de comuniști, Biserica Enei, care a avut aceeași soartă, în 1977, statuia originală a lui Carol alături de Palatul și Fundația Regală, actuala Bibliotecă Centrală Universitară, bombardate, Calea Victoriei, și, la Patriarhie, pe treptele Catedralei, pe Patriarhul Nicodim. La 13 noiembrie 1944, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au plecat spre Iași, unde au ajuns la 26 noiembrie, după ce racla a poposit spre închinare și pe la mănastirile Văratec, Agapia și Neamț. În localitățile pe unde a trecut convoiul, țaranii au ieșit cu flori pentru a o întâmpina pe Sfânta ocrotitoare a Moldovei.

Fie ca Sfântă să se miluiască de noi nevolnicii și să ne asculte și nouă rugăciunile la ceasul marii sărbători de la Iași, spre slava lui Dumnezeu. Iată imaginile-document:

sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-0 sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-1 sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-2 sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-3 sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-3a-universitate sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-3b-universitate sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-3c-magheru-biserica-enei sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-4 sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-5-piata-palatului sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-6-piata-palatului sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-8-calea-victoriei sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-9-muzeul-de-istoriei-palatul-postei sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-10 sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-14 sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-15-patriarhul-nicodim sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-16 sf-parascheva-la-bucuresti-1944-agerpres-17

Sursa: Ziaristi Online

Detalii despre unde se află, la București și în țară, părticele din moaștele Sfintei Parascheva, la

Sfinți Români Ro