Inspecția Judiciară arată în raportul ce vizează controlul de la nivelul parchetelor pe aplicarea protocolului secret din 2009, că DNA a declinat calitatea de unic beneficiar al informațiilor, SRI fiind instituția unde se stabileau planurile, iar angajații Serviciului veneau la DNA cu denunțători, scrie Mediafax.

Numărul total de propuneri ale SRI pentru emiterea mandatelor pe siguranță națională în perioada 2005-2017 a fost de 39.102, incluzând propuneri inițiale, prelungiri, completări și încetări înainte de teren. Dintre acestea, procurorii au respins 80 de solicitări, toate celelalte fiind admise, se arată în raportul Inspecției Judiciare întocmit în urma controlului privind aplicarea protocolului semnat în 2009 între Parchetul General și SRI.

„Dintre aceste 1014 dosare de la DNA constituite in baza protocolului, 105 au avut ca "beneficiar secundar" Directia condusa Adrian Ciocarlan (n.r.: SRI), 65 au avut echipe operative comune. Iar 20 dintre acestea au fost constituite pe un plan de actiune comun", arată publicația Lumea Justiției, luju.ro, cea care a obținut prima dată raportul.

Documentul arată care era circuitul documentelor și cum, după cererea către instanță de emitere a mandatelor pe siguranță națională, răspunsul nu mai ajungea la procuror.

Circuitul acestor propuneri de la Serviciul Român de Informații era următorul:

- primirea propunerii/solicitării formulate de SRI

- înregistrarea propunerii în cadrul serviciului de documente clasificate

- informarea procurorilor desemnați să avizeze propunerea cu privire la primirea acesteia

- examinarea și avizarea (pozitivă sau negativă) a propunerii de către unul dintre procurorii desemnați prin ordin al procurorului general

- prezentarea propunerii avizate procurorului general care decide pozitiv sau negativ trimiterea acesteia către ÎCCJ

- transmiterea propunerii avizate către ICCJ cu adresă semnată de procurorul general sau înlocuitor al acestuia

- transmiterea propunerii se face prin unitatea militară specializată din cadrul SRI ori electronic (începând cu octombrie 2012) pe baza unei proceduri de securitate aprobate de Oficiul Registrului Național al Secretelor de Stat

- ICCJ emite mandatele de securitate națională pe care le transmite direct instituțiilor care formulează propunerea; încheierile și mandatele de securitate națională nu se comunică PÎCCJ".

Prin ordine succesive, în perioada 2008-2018, autorizarea activităților prevăzute de art. 20 din Legea 535/2004 în scopul culegerii de informații, au fost desemnați următorii procurori: Olaru Codruț, Tițian Dana-judecător, consilier al procurorului general, Bulancea Marius Bogdan, Iacob Marius, Șelaru Valentin Horia, Bica Alina Mihaela, Georgiana Hosu, Cristian Lazăr, Nicolae Lupulescu, Varga Romulus, Cosneanu Gheorghe, Scutea Gabriela etc.

În cadrul controlului, inspectorii nu au putut stabili incidența aprobărilor verbale prevăzute de art. 31 din protocolul dintre PÎCCJ și SRI, însă din documentele prezentate rezultă existența unor consultări anterioare, concomitente sau ulterioare fie încheierii unor planuri comune de acțiune, sau chiar stabilirii unor echipe operative comune.

„Exemplificăm: în dosarul 100/P/2013 al DNA Constanța a fost identificată existența unei corespondențe din care rezulta că, anterior solicitării formulate de parchet pentru constituirea unei echipe mixte, au fost purtate discuții între reprezentanții SRI și procurori”, se arată în documentul citat.

În cadrul unei structuri de parchet verificate, inspectorii au identificat o adresă de la cabinetul procurorului general de la acea vreme, Laura Codruța Kovesi, prin care se solicita, „în mod imperativ și în interesul celerității comunicării și coordonării, ca înștiințările efectuate potrivit art.6 din protocol să fie adresate UM 0198 București, iar în cauze de interes operativ către primul adjunct al directorului SRI”.

Totodată, la DIICOT structura centrală a fost identificată o adresă prin care procurorul șef (la acel moment, Codruț Olaru, actual membru CSM) a transmis, la data de 6 iulie 2011, în format electronic, rechizitoriul nr. 5/D/P/2006 primului adjunct al directorului SRI (n.r.: Florian Coldea)

„În întreaga corespondență purtată cu DNA-SC sau în unele cazuri, de serviciile teritoriale cu SRI privind transmiterea de ordonanțe/încheieri/autorizații de interceptare către unități militare ale acestui serviciu, a fost desemnată ca beneficiar al informației unitatea militară care punea în aplicare, din punct de vedere tehnic, autorizațiile de interceptare, iar ca beneficiar secundar, ca o particularitate în cazul DNA, a fost indicată în mod frecvent UM 0127 București.

Deși s-au solicitat SRI în două rânduri, la 18 ianuarie și 26 februarie 2019, precizări cu privire la competențele și atribuțiile acestei ultime unități militare, până la data redactării prezentului raport, nu s-a primit niciun răspuns. La 23 aprilie 2019, Comisia Comună Permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar a SRI a transmis că indicativul UM 0127 este atribuit Direcției Generale pentru Apărarea Constituției”, mai precizează raportul.

Șeful Direcției Generale pentru Apărarea Constituției a fost, în perioada 2013-2016, Adrian Ciocîrlan, actualul adjunct al directorului SRI.

 

Cei mai mulți procurori care au discutat cu inspectorii au susținut că nu au cunoscut prevederile protocolului, că au aplicat dispoziții legale în materie, că echipele operative comune nu ar fi existat efectiv, precum și că nu au semnat planuri comune de acțiune.

În cursul controlului s-a constatat că protocolul a fost transmis în cursul lunii martie 2009 către toate unitățile de parchet din țară. Deși nu au fost identificate dovezi ale aducerii la cunoștința procurorilor a dispozițiilor protocolului, acesta a fost invocat în cea mai mare parte a corespondenței purtate între SRI și parchete între anii 2009-2016”.

Doi procurori de la DNA structura centrală au afirmat în fața inspectorilor că „s-au trezit cu doi ofițeri SRI în birou”. Ulterior, aceștia și-au nuanțat afirmațiile în sensul: „SRI a desemnat doi ofițeri care au ținut legătura cu procurorii în toată perioada în care au fost în executare mandatele de supraveghere”.

„Prin aplicarea unor prevederi ale protocolului s-a instituit, în fapt, o relație de subordonare a parchetului față de SRI, deși, conform art. 56 alin. 1 din CPP, rolul primordial în cadrul urmăririi penale îl are procurorul, care conduce și controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală a poliției judiciare și a organelor de cercetare penală speciale și supraveghează ca actele de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispozițiilor legale”, arată documentul.