ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!

Zilele acestea este mare fierbere din cauza bietului copilaș care a murit după (nu din) botez. „Fierberea” este desigur a ateilor si a credinciosilor „căldicei”. „Revolta” apare doar in ce privește tradițiile ortodoxe (pentru pentru a se lega de traditiile mozaice sau islamice le lipsește curajul, chiar asa din anonimitatea internetului)!

Botezul este prima Taină cu care vine orice om in contact care dorește să devină creștin.

Că el trebuie făcut „ca la carte” asta ar trebui să fie un lucru ce nu are nevoie de discuții! Este ca și cum am discuta daca intr-o operatie trebuie îndepărtat tot țesutul canceros (Dumnezeu sa-mi ierte alăturarea!) sau doar o parte!

Un botez făcut „de jumătate” are ca urmare, la nivel duhovnicesc ca și îndepărtarea de jumătate a unui cancer, la nivel fizic, moartea!

Fără sa fiu teolog, cred cu tărie ca ne aflăm in situatia actuală din cauza faptului ca mai exista foarte putini „botezați cu toată apa” cum spune întelepciunea populară!

Cât de important este botezul facut corect o sa exemplific cu două exemple din viața mea!

Fiul meu a fost „botezat” prin stropire in biserica evanghelică. Nu l-a interesat niciodată credința, asa cum se întâmplă la majoritatea protestanților din lume, a căror biserici sunt goale, in general, dacă nu părăsite, sau folosite in alte scopuri. „Botezul” lor ajunge cât să spună „Cred!” si eventual de Crăciun sau Paști sa intre intr-o biserică!

Nu l-a interesat niciodată să înțeleagă ce încercam sa-i spun, despre credință, sau de ce fac ce fac!

Un tânăr ca mai toti tinerii!

Dumnezeu a făcut să trebuiască sa se boteze ortodox! Nu din credință, ci din iubire, dar „Dumnezeu este Iubire!”

In lumea in care trăim covertiții nu mai sunt însă botezați in apă ci doar mirunși! Chiar preoții care ar dori sa o faca sunt opriti de ierarhi! Problema mare este ca majoritatea celor astfel trecuti la ortodoxie, nu se schimbă de loc !

Așa ca l-am rugat dacă tot o face, să o facă cum trebuie. A plecat pe Athos, cam singurul loc din Europa, din câte știu eu, care mai botează adulții și pe cei veniți din catolicism/ protestantism …prin scufundare!

În dimineață cand a fost botezat era foarte frig, botezul se făcea afară și slujba nu este scurtă!

După cum mi-a relatat, după ce a ieșit din apă a simtit „o căldura care il îmbraca” si o stare de „bine, de fericire”! Minunea mare a fost ca a inceput sa fie un creștin adevărat, cu tot ce implică asta inclusiv un război mai aprig din partea vrăjmașului! Si mi-a mai spus un lucru pe care ar trebui să-l știe toată lumea: ” După Botez parcă mi s-au deschis ochii și mintea! Lucruri pe care mi le-ai spus și cărora nu le-am dat niciodată atenție au devenit clare și de înțeles! Putea să-mi vorbească oricine de Dumnezeu, fără Botez nu puteam să înțeleg!”

Al doilea caz sunt eu însumi. Am fost „botezat” acasă la insistențele bunicii, Dumnezeu sa-o ierte, prin stropire si fară exorcisme! Nașul era ateu botezat ca și părinții mei, pe atunci!

Toata viața m-a interesat botezul meu, chiar când eram ateu, poate de aceea stiu atâtea amănunte! Dupa ce Dumnezeu m-a „trezit” deși mergeam la biserica, posteam, mă spovedeam, aveam o ne-multumire pe care nu mi-o puteam explica. După mulți ani mi-am dat seama că botezul meu nu era de fapt …botez! Lucru care mi-a fost confirmat de Canoanele Ortodoxiei dar si de trăitorii ei cei mai adevărați: monahii atoniți!

Am fost botezat tot pe Athos intr-o dimineață de mai, destul de răcoroasă.

Când am ieșit din apă, m-am simtit la fel, îmbrăcat intr-o cămașă ocrotitoare, călduroasă. Nu se cântă degeaba „Câți în Hristos v-ati botezat, în Hristos v-ați și îmbrăcat!” Ce m-a frapat a fost ca mintea mea se golise parcă de tot zbuciumul ei, pe care îl cunoastem fiecare. Eram fericit si linistit, trăind o pace nebănuită, in interiorul meu. Pentru câteva zile am păstrat această pace si era oarecum amuzant ca imi dădeam seama pe loc când un gând care apărea in această pace era al meu sau al vrăjmașului! Puteam să ocolesc cu ușurință momelile aruncate de el! Cât mi-aș dori să o mai pot face și acum! Și abia de au trecut 6 ani! Cât mi-aș dori să mai pot simți căldura cămășii îmbrăcată la botez!!

Când îmbraci Cămașa lui Hristos îi declari război diavolului care daca pâna atunci te-a lăsat oarecum in pace de acum va căuta sa te prindă ne-descoperit sa te lovească! Chiar oamenii din jurul meu se comporta mult mai distant ! Inclusiv unii preoți nu văd cu ochi bun faptul ca am îndreptat o greșală …a lor!

Sigur toate astea dor, dar mai bine aici decât dincolo! Tot ce-mi sta in putere să fac voi face si in rest astept cu nădejde mila Domnului.

Nu am devenit sfinți nici eu nici fiul meu, ba as spune că pierdem mai multe bătălii ca până la botez! Războiul a devenit insă mult mai aprig! Diferența este ca de la botez mă ridic mult mai repede, necazurile nu mă mai duc la deznădejde și mai ales știu ca fiecare pată de pe cămasa de botez se poate sterge cu o lacrimă, cu o picătură de sudoare, de sânge, vărsate in Războiul Nevăzut!

Amin!

Sursa: Aici

Foto: Sf. Munte Athos

Vedeți și: Despre Taina Botezului