Prezența pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituțională, conform unei decizii adoptate marți de Curtea Constituțională de la Chișinău, relatează Radio Chișinău și Unimedia.


Curtea a fost sesizată în această privință de Partidul Liberal în urmă cu trei ani. Formațiunea ceruse Curții să spună dacă neutralitatea este anulată în condițiile în care în 1994 — momentul declarării neutralității în Constituție — pe teritoriul republicii se aflau trupe străine.

Astfel, Curtea a decis că ocupația militară a unei părți a teritoriului Republicii Moldova în momentul declarării neutralității, precum și lipsa recunoașterii și a garanțiilor internaționale a acestui statut, nu afectează validitatea prevederii constituționale referitoare la neutralitate. Judecătorii au apreciat în continuare că dislocarea pe teritoriul țării a oricăror trupe sau a baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituțională.

Deși documentul privind neutralitatea specifică în mod clar faptul că „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său", în partea estică a țării mai sunt trupe "de ocupație" ale Federației Ruse, a declarat marți Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale.

„Practic, ocupația sovietică/rusească nu a încetat în partea estică a țării nici astăzi, cu toate că a fost proclamată independența Republicii Moldova. Federația Rusă a recunoscut-o, dar și-a retras armata numai din partea vestică a teritoriului moldovean (sub ocupație a mai rămas 11% din suprafața Republicii Moldova)", a spus acesta. Astfel, faptul că Federația Rusă "nu și-a retras trupele din estul țării, ci, dimpotrivă, și-a consolidat prezența militară în partea transnistreană a Republicii Moldova, constituie o încălcare a prevederilor constituționale referitoare la independență, suveranitatea, integritatea teritorială și neutralitatea permanentă a Republicii Moldova, precum și a dreptului internațional”, a afirmat Tănase.

Hotărârea Curții mai prevede că în cazul unei amenințări în adresa unor asemenea valori fundamentale constituționale, precum independența națională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestora.

De asemenea, Curtea Constituțională a apreciat că participarea Republicii Moldova la sisteme colective de securitatea, asemenea sistemului de securitate al Națiunilor Unite, operațiuni de menținere a păcii, operațiuni umanitare, etc., care ar impune sancțiuni colective împotriva agresorilor și infractorilor de drept internațional, nu este în contradicție cu statutul de neutralitate.

În concluzie, Curtea consideră că neutralitatea Republicii Moldova nu exclude și cooperarea cu alte alianțe militare. Rezultă că deschiderea Biroului NATO la Chișinău, preconizată pentru sfârșitul lunii iunie, nu încalcă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, așa cum susținea președintele Igor Dodon, remarcă analiștii moldoveni.
 
Transnistria, care nu este recunoscută de către Moscova și nici de comunitatea internațională, și-a declarat independența față de Republica Moldova în urma unui război care a început în 1990 și s-a încheiat cu un armistițiu pe 21 iulie 1992. Armistițiul a instituit un contingent rusesc de menținere a păcii 1.200 de militari, contingent care a rămas pe teritoriul R.Moldova până în prezent.

În total 1.500 de militari ruși sunt staționați pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care aproximativ 1.000 fac parte din Grupul Operațional al Forțelor rusești în această fostă republică sovietică. Activitatea restului așa zișilor "pacificatori" este reglementată prin Comisia Comună de Control, din care fac reprezentanți ai Chișinăului, Tiraspolului și Moscovei.

Republica Moldova consideră însă că staționarea militarilor ruși în regiunea transnistreană contravine Constituției moldovene și, din acest motiv, Chișinăul, OSCE, UE și SUA au cerut în repetate rânduri retragerea lor.