Curtea Constituțională a României a publicat, astăzi, motivarea deciziei prin care a stabilit că președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului șef al DNA. Aflat laVarșovia, într-o vizită de două zile, președintele Iohannis, a cărui reacție pe acest subiect era așteptată de presă, nu a făcut niciun comentariu pe marginea motivării publicate de CCR.


Motivarea CCR în cazul revocării lui Kovesi din fruntea DNA a fost publicată pe site-ul Curții. Judecătorii Curții Constituționale au citit în plen decizia în cazul conflictului instituțional președinte-guvern privind refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca pe șefa DNA.

ImunoMedica


Motivarea CCR are 133 de pagini. Patru judecători au votat pentru decizia majoritară, iar doi au susținut decizia de a-l obliga pe președinte să semneze decretul de revocare, dar cu argumente diferite. Judecătorii deciziei majoritare, care e obligatorie, spun că   „Președintele României are doar o competență legată în cadrul acestei proceduri, limitată la verificarea condițiilor de legalitate a procedurii."

Judecătorii au constatat că există un conflict juridic de natură constituțională generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare formulată de ministrul justiției. În motivare, Curtea stabilește că problema de drept care a făcut obiectul sesizării a fost determinarea întinderii și conținutului sintagmei „sub autoritatea ministrului justiției”. 

Publicăm mai joc câteva pasaje din decizia CCR: 

Președintele este obligat să revoce procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție la propunerea ministrului justiției. Aceasta, întrucât acțiunea Președintelui este descrisă prin termenul „revocă", iar nu de o eventuală sintagmă de tipul „poate revoca". 

Din această perspectivă, refuzul Președintelui apare deopotrivă ca un act de încălcare a legii și un act de încălcare a Constituției, generând un conflict de competențe între acesta și ministrul justiției.

Cât privește interpretarea logică și sistematică a Constituției, se arată că există o obligație a Președintelui de a da curs cererii de revocare, de natură să pună în valoare principiul cooperării loiale între autoritățile publice. 

Prin urmare, în cadrul procedurii revocării procurorilor cu funcții de conducere, rolul central, decizional în privința declanșării, revine ministrului justiției. 

În cauza de față, însă, Președintele României a înțeles să blocheze pur și simplu procedura de revocare. 



Președintele României și-a asumat rolul de decident politic, refuzând să dea curs, din considerente de oportunitate, cererii de revocare. 

Refuzul său bazat pe convingerea politică și, odată cu transmiterea oficială a acestui refuz, blochează o procedură constituțională și legală. 

Se arată că, în procedura de revocare a procurorilor-șefi, rolul principal și decizional aparține ministrului justiției. Președintele României nu are un drept de veto în procedura de revocare, cele stabilite de Curtea Constituțională în materia numirii procurorilor aplicându-se mutatis mutandis în procedura de revocare a procurorilor cu funcții de conducere.

Având în vedere că întreaga procedură se desfășoară în condițiile în care competența discreționară/ marja de apreciere a ministrului justiției - ministru care joacă un rol central în cadrul procedurii - este minimă, competența discreționară/ marja de apreciere a Președintelui nu poate fi recunoscută în niciun fel. Prin urmare, Președintele României are doar o competență legată în cadrul acestei proceduri, limitată la verificarea condițiilor de legalitate a procedurii. 

Colaborarea loială între autorități înseamnă un dialog permanent între acestea, Președintelui fiindu-i permis să inițieze discuții, să încerce să îl convingă pe ministrul justiției să își retragă propunerea de revocare, să renunțe la anumite motive de revocare, menținându-le pe celelalte, dar nu îi este permis să o infirme decât strict pe motive de legalitate.

Nu este nici rolul Președintelui României și nici cel al Curții Constituționale de a efectua un control al acestei evaluări. 

Președintele a încălcat Constituția

Președintele României a realizat în cazul dat o „evaluare a evaluării" ministrului justiției, cu alte cuvinte a temeiniciei motivelor cuprinse în propunerea de revocare, plasându-se deasupra autorității
ministrului justiției, ceea ce încalcă art.132 alin.(2) din Constituție.