CEDO i-a dat câștig de cauză europarlamentarului Laszlo Tokes (Fidesz) împotriva justiției din România, care l-a sancționat după ce arborase în 2012 pe clădirea din Oradea unde își avea biroul steagul așa-zisului Ținut Secuiesc și steagul Ungariei Mari (ambele entități înglobând județe din statul național, unitar și indivizibil România). Pierzând în instanțele românești, Tokeș s-a adresat CEDO, care i-a dat o decizie favorabilă, obligând statul român să îi plătească 2112 euro pentru că nu i-ar fi respectat libertatea de exprimare.  

„Curtea (CEDO) nu a fost de acord cu opinia reclamantului, că interferența cu dreptul său la liberă exprimare nu a avut nicio bază legală. Totuși, Curtea a concluzionat că instanțele naționale nu au examinat în amănunțime dovezile relevante și că motivările deciziilor lor au fost insuficiente. Motivările oferite pentru sentințe au fost succinte și nu au conținut informații suficiente pentru a permite Curții să discearnă motivul interferenței. Curtea a decis că a existat o încălcare procedurală a Articolului 10 al Convenției”, se spune în comunicatul CEDO, potrivit Aleph News.

Trebuie menționat că persoanele care afișează simboluri iredentiste încalcă astfel Constituția României. Totodată, pe sediile instituțiilor publice, este obligatorie afișarea steagului național românesc, unele instituții optând și pentru arborarea steagului Uniunii Europene. E curios de ce un europarlamentar precum Laszlo Tokeș a preferat să arboreze în România steagul a două entități politice maghiare inexistente în loc să respecte steagul național sau, cel mult, să arboreze drapelul comun european. Putem înclina să credem că și Tokeș, la fel ca mulți alți concetățeni de-ai săi, se folosește de instituții și structuri europene globaliste într-un mod impropriu, pentru a promova de fapt politici naționaliste și revizioniste ungare.
 
Ulterior arborării steagurilor maghiare la balconul cabinetului său din Oradea, Tokeș a arborat o combinație de steaguri, în următoarea ordine: steagul românesc găurit (simbolul revoluției), steagul secuiesc, steagul maghiar și, pe ultimul loc, steagul european. Astfel, creând o diversitate de culori și simboluri, el a reușit să camufleze intenția inițială: simbolul așa-zisului Ținut Secuiesc din inima României. 
 
 
După cum ActiveNews a informat recent, deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului au ajuns să fie influențate direct sau prin intermediari de rețeaua de ONG-uri finanțate de miliardarul american de origine maghiară George Soroș, un aspect pus în evidență și de raportul Centrului European pentru Lege și Justiției (ECLJ), precum și de experiențele avute la CEDO de colaboratorul nostru, Valerian Stan.