ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Curtea de Apel Suceava a anulat definitiv hotărârea Senatului Universității „Ștefan cel Mare” de a le interzice accesul în cămine studenților nevaccinați și netestați anti-COVID: „Senatul s-a substituit legiuitorului, impunând condiții suplimentare la cazare, ce nu se regăsesc în nici o lege în vigoare”, este motivarea deciziei instanței, pe care o vom prezenta pe larg mai jos. Judecătoarea Ioana Posteucă încă nu și-a motivat opinia separată, deși art. 426 CPC impune motivarea opiniei separate în același termen cu cea majoritară. Reamintim că, la fel ca alte universități din orașele mari (a se vedea București și Cluj-Napoca), universitatea suceveană practica șantajul vaccinist contra propriilor studenți, mulți veniți de pe sate: nu te vaccinezi „gratuit” sau nu te testezi pe banii tăi, nu primești loc de cazare la căminele de stat. Ironia soartei, nici 6 luni mai târziu Suceava e primul județ care deschide larg porțile instituțiilor sociale refugiaților din Ucraina, cu care se învecinează direct. Dacă studenții români erau discriminați și șantajați, alogenii sunt acum primiți fără condiții de „precauție”. Iar asta, după ce președintele Iohannis a anunțat vineri că pandemia - nu și vaccinarea Covid! - a dispărut ca prin farmec la 24 de luni după ce tot el declarase stare de urgență în domeniul sanitar. O retragere tactică menită, cel mai probabil, să pregătească o nouă etapă a dictaturii „guWernului meu”: starea de criză în domeniul securității și apărării naționale.

Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava s-a transformat cu de la sine putere într-un organ legiuitor, introducând restricții pentru studenții nevaccinați și netestați anti-COVID pe care Parlamentul nu le prevăzuse în lege. Este principala idee a deciziei nr. 50 din 13 ianuarie 2022, prin care judecătorii Gabriel Florariu și Diana Grigorean de la Curtea de Apel Suceava au anulat definitiv Hotărârea nr. 29 din 22 aprilie 2021, prin care Senatul Universității „Ștefan cel Mare” din oraș le-a interzis accesul în cămine studenților nevaccinați și netestați. Amintim că, prin aceasta hotărâre, Curtea de Apel Suceava a menținut sentința judecătoarei Dorina-Cristina Nicoară de la Tribunalul Suceava, care i-a dat dreptate studentului Florin Căluș, cel care atacase în instanță hotărârea senatului universitar.

În plus (după cum veți citi mai jos), Curtea de Apel Suceava a invocat Convenția de la Oviedo (privind drepturile omului și biomedicina), care stipulează că orice restricții la exercitarea drepturilor omului nu pot fi prevăzute decât prin lege și trebuie să constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru siguranța publică, prevenirea infracțiunilor penale, ocrotirea sănătății publice sau protecția drepturilor și libertăților altora.

Nu în ultimul rând, hotărârea senatului universitar încalcă dreptul la educație și ii discriminează pe studenții nevaccinați și netestați, mai arată judecătorii Florariu și Grigorean, după cum menționează jurnalistul Valentin Busuioc în Lumea Justiției.

Amintim minuta CA Suceava din dosarul nr. 3384/86/2021:

„Respinge recursul ca nefondat. Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția parților prin intermediul grefei instanței.

Cu opinia separată a doamnei judecător Ioana Posteucă în sensul:

Admite recursul. Casează în parte sentința atacată. Respinge acțiunea, ca nefondată. Menține celelalte dispoziții care nu sunt contrare prezentei.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția parților prin intermediul grefei instanței”.

Opinia separata încă n-a venit

De asemenea, menționăm că decizia Curții de Apel Suceava a fost pronunțată în complet de trei judecători, însă magistrata Ioana-Loredana Posteucă a făcut opinie separată, în sensul admiterii recursului declarat de universitate și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii studentului Căluș (click aici pentru a citi).

Insistăm asupra opiniei separate a judecătoarei Posteucă, întrucât ea nu a fost redactată până la momentul scrierii acestui articol. Nici petentul nu a primit-o și nici în Ecris nu apare ca fiind motivată, după cum a confirmat pentru Lumea Justiției biroul de presa al Curții de Apel Suceava. Totuși, instanța a transmis pentru Luju.ro că opinia separată este în curs de motivare.

Acest lucru ne-a atras atenția, întrucât art. 426 alin. 5 din Codul de procedură civilă impune ca opinia separată să fie motivată în același termen cu opinia majoritară (redactată, în acest caz, în ziua de joi, 3 martie 2022).

Redam întregul articol 426 CPC:

„Redactarea si semnarea hotararii

(1) Hotararea se redacteaza de judecatorul care a solutionat procesul. Cand in compunerea completului de judecata intra si asistenti judiciari sau magistrati-asistenti, presedintele il va putea desemna pe unul dintre acestia sa redacteze hotararea.

(2) In cazul in care unul dintre judecatori sau asistenti judiciari a ramas in minoritate la deliberare, el isi va redacta opinia separata, care va cuprinde expunerea considerentelor, solutia pe care a propus-o si semnatura acestuia. De asemenea, judecatorul care este de acord cu solutia, dar pentru considerente diferite, va redacta separat opinia concurenta.

(3) Hotararea va fi semnata de membrii completului de judecata si de catre grefier.

(4) Daca vreunul dintre judecatori este impiedicat sa semneze hotararea, ea va fi semnata in locul sau de presedintele completului, iar daca si acesta ori judecatorul unic se afla intr-o astfel de situatie, hotararea se va semna de catre presedintele instantei. Cand impiedicarea priveste pe grefier, hotararea se va semna de grefierul-sef. In toate cazurile se face mentiune pe hotarare despre cauza care a determinat impiedicarea.

(5) Hotararea se redacteaza si semneaza in termen de cel mult 30 de zile de la data pronuntarii, urmand ca, in cazuri temeinic motivate, acest termen sa fie prelungit cu cate 30 de zile, de cel mult doua ori. Opinia separata a judecatorului ramas in minoritate, precum si, cand este cazul, opinia concurenta se redacteaza si se semneaza in acelasi termen.

(6) Hotărârea se va întocmi în doua exemplare originale, dintre care unul se atașează la dosarul cauzei, iar celălalt se va depune spre conservare la dosarul de hotărâri al instanței”.

Prezentăm cel mai important fragment din motivarea Curții de Apel Suceava:

„Pe fond, recurenta-parata sustine ca hotararea atacata a fost data cu aplicarea gresita a normelor de drept material, respectiv a prevederilor art. 7 din OUG 141/2020, a art. 11 din HG 432/2021 privind prelungirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei incepand cu data de 13 aprilie 2021 precum si stabilirea masurilor ce se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de Covid 19, prevederile art. 1 alin. 3 si art. 2 din Ordinul comun emis de Ministerul Educatiei si Ministerul Sanatatii nr. 3235/93 din 4.02.2021, art. 76 alin. 2 din Regulamentul Senatului USV, prevederile art. 2 din Hotararea Senatului Universitatii nr. 29/22 aprilie 2021. Criticile recurentei parate nu sunt intemeiate.

Potrivit art. 7 din OUG 141/2020 (1) In functie de situatia epidemiologica si de specificul fiecarei institutii de invatamant superior, in baza autonomiei universitare, cu asumarea raspunderii publice si cu respectarea calitatii actului didactic, modalitatea de desfasurare a activitatii didactice ce presupune prezenta fizica a studentilor se stabileste prin hotarare a senatului universitar, cu respectarea masurilor stabilite prin ordinul prevazut la art. 2 si a reglementarilor generale si sectoriale din Uniunea Europeana privind minimul orelor de practica.

(2) Modalitatea de desfasurare a activitatilor didactice poate fi stabilita astfel:

a) prezenta fizica a studentilor la toate activitatile didactice;

b) prezenta fizica a studentilor la anumite activitati didactice, stabilite conform hotararii senatului universitar;

c) suspendarea activitatilor didactice pentru realizarea carora se impune prezenta fizica a studentilor in institutiile de invatamant superior.

(3) Reluarea activitatilor didactice care presupun prezenta fizica a studentilor in institutiile de invatamant, suspendate in conditiile alin. (1) si alin. (2) lit. b) si c), in conditii de siguranta sanitara, se dispune prin hotarare a senatului universitar, dupa obtinerea avizului directiei judetene de sanatate publica/Directiei de Sanatate Publica Bucuresti, emis in termen de cel mult 7 zile de la solicitare, aviz care certifica indeplinirea conditiilor de siguranta epidemiologica pentru reluarea activitatii'.

Conform HG nr. 432/08.04.2021 privind prelungirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei incepand cu data de 13 aprilie 2021, precum si stabilirea masurilor care se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, in vigoare la data adoptarii hotararii Senatului USV, art. 11: 'In conditiile art. 5 alin. (3) lit. f) si ale art. 38 din Legea nr. 55/2020, cu modificarile si completarile ulterioare, se stabilesc urmatoarele masuri:

1. activitatea in crese si after-school-uri este permisa numai cu respectarea conditiilor stabilite prin ordin comun al ministrului educatiei, al ministrului muncii si protectiei sociale si al ministrului sanatatii, emis in temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificarile si completarile ulterioare;

2. in cadrul unitatilor/institutiilor de invatamant sunt permise activitatile didactice si alte activitati specifice, precum si organizarea si desfasurarea examenelor pentru elevi/studenti, cadre didactice, in conditiile respectarii masurilor de prevenire, stabilite prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului sanatatii, emis in temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificarile si completarile ulterioare;

3. la aparitia a 3 cazuri de infectare cu virusul SARS-CoV-2 intr-un interval de 7 zile consecutive, in spatiile destinate cazarii elevilor sau studentilor, se instituie masura inchiderii cladirii pentru o perioada de 14 zile. Pentru elevii/studentii care nu au posibilitatea deplasarii la domiciliu sau o alta locatie se asigura de catre unitatea/institutia de invatamant responsabila cazarea in conditii de carantina, precum si masurile necesare pentru sprijinirea asigurarii necesitatilor de baza'.

Prin Ordinul comun emis de Ministerul Educatiei si Ministerul Sanatatii Nr. 3235/93 din 4 februarie 2021 au fost aprobate masurile de organizare a activitatii in cadrul unitatilor/institutiilor de invatamant in conditii de siguranta epidemiologica pentru prevenirea imbolnavirilor cu virusul SARS-CoV-2.

Art. 1 alin. (3) se prevede ca modalitatea de desfasurare a activitatilor ce presupun prezenta fizica a studentilor in institutiile de invatamant superior se decide in conformitate cu principiul autonomiei universitare, cu respectarea prevederilor legale aplicabile.

Art. 2 - (1) Directia de sanatate publica judeteana/a municipiului Bucuresti, denumite in continuare DSPJ/DSPMB informeaza, inainte de reluarea cursurilor, dupa vacantele scolare/universitare, inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti, denumite in continuare ISJ/ISMB, respectiv senatul universitar al institutiei de invatamant superior, comitetul judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta, denumite in continuare CJSU/CMBSU, cu privire la situatia epidemiologica la nivelul fiecarei localitati, in vederea stabilirii scenariului de incepere a cursurilor.

(2) ISJ/ISMB transmite unitatilor scolare/conexe informarea DSPJ/DSPMB referitoare la situatia epidemiologica la nivelul fiecarei localitati, pentru stabilirea scenariului de functionare.

(3) Scenariul de functionare al unitatii/institutiei de invatamant, pe parcursul anului scolar/universitar, se va actualiza in functie de situatia epidemiologica, prin raportare la prevederile art. 3, cu exceptia situatiei in care localitatea intra in carantina'.

Din coroborarea normelor legale enuntate rezulta ca institutiile de invatamant superior pot hotari asupra masurilor privind prevenirea raspandirii infectiei cu virusul SARS-Cov-2 numai cu respectarea prevederilor legale aplicabile si avand la baza situatia epidemiologica de la nivelul localitatii comunicata de catre Directia de Sanatate Publica.

Este cert ca prin Constitutia Romaniei sunt reglementate, incepand cu art. 22 pana la art. 52, drepturile si libertatile fundamentale, iar prin art. 53 se arata ca '1 Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.'

Actul administrativ individual litigios are un efect de limitare a exercitiului unor drepturi si libertati fundamentale, desi se sustine ca premisa esentiala sub acest aspect se regaseste in Legea nr. 55/2020, care constituie temeiul legal primar al respectivei restrangeri, adoptata pentru apararea sanatatii publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor si pentru prevenirea consecintelor unui sinistru deosebit de grav.

In cuprinsul considerentelor Deciziei nr. 457/2020, Curtea Constitutionala, in solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de Covid 19 a retinut ca potrivit art. 53 din C onstit uti e , exercitiul unor drepturi fundamentale poate fi restrans numai prin lege si cu respectarea conditiilor prevazute de acelasi text constitutional. In contextul situatiei de criza generata de pandemia de Covid-19, numai Parlamentul, prin lege, poate proceda la adoptarea unor masuri restrictive, cu caracter esentialmente temporar si, dupa caz, gradual, proportionale cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia, pentru prevenirea si inlaturarea amenintarilor iminente la adresa drepturilor la viata, integritate fizica si psihica.

Este dincolo de orice dubiu ca art. 26 din Constitutia Romaniei atesta ca 'Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.' alin.1, respectiv ca 'Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.' (alin.2). In aceste conditii, oricarei persoane fizice i se asigura dezvoltarea, fara interferente exterioare, a personalitatii sale, inclusiv in relatie cu alte fiinte umane, implicand si o zona de interactiune a persoanei cu ceilalti membri ai societatii. Totodata, orice persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi.

Este adevarat că drepturile și libertățile fundamentale nu prezintă în principiu un caracter absolut, ci sunt susceptibile de limitări. În plus, toate drepturile și libertățile fundamentale se pot găsi la un moment dat în concurs de exercitare de către titulari diferiți, așa cum este situația persoanei ce își dorește a fi protejate drepturile sale la viață, la integritate fizică și la sănătate, respectiv a persoanei ce dorește să dispună de ea însăși ori să își exercite viața privată.

Însă, pentru astfel de situații, este necesară asigurarea unui just echilibru în exercitarea fiecărei categorii de drepturi și libertăți fundamentale aflate în potențial conflict.

Or, întrucât prin lege nu s-au impus limitări/condiționări de felul celor regăsite în actul administrativ individual contestat, curtea reține că Senatul Universității s-a substituit legiuitorului, impunând condiții suplimentare la cazare, ce nu se regăsesc în nicio lege în vigoare la momentul adoptării hotărârii contestate.

Autonomia universitară garantată de Constituția României prin art. 32 alin. 6 și de art. 123 din Legea nr. 1/2011 nu dă dreptul niciunei instituții de învățământ să încalce legislația în vigoare și să stabilească limitări de drepturi, fapt ce poate fi realizat doar prin lege, conform art. 53 din Constituție și doar de către Parlament. Raportat la competentele pe care le au organele de conducere și execuție din cadrul unei universități conform prevederilor Legii nr. 1/2011, ne aflăm în mod evident în fața unei depășiri a competențelor legale ale Universității Ștefan cel Mare Suceava prin impunerea unor condiții suplimentare la cazarea în cămin.

Mai mult, o astfel de măsură ar încălca și art. 26 al Convenției privind drepturile omului și biomedicina din 1997 (Convenția de la Oviedo), care presupune că orice restricții la exercitarea drepturilor omului nu pot fi prevăzute decât prin lege, și trebuie să constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru siguranța publică, prevenirea infracțiunilor penale, ocrotirea sănătății publice sau protecția drepturilor și libertăților altora.

În plus, decizia Senatului Universității încalcă și principiul echității – în baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare, principiul asigurării egalității de șanse, principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia (pe student), principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare și principiul respectării dreptului la opinie al studentului ca beneficiar direct al sistemului de învățământ, precum și principiul transparentei și al autonomiei universitare, garantate de Legea Educației Naționale nr. 1/2011.

Pe cale de consecință, având în vedere cele anterior menționate, Curtea apreciază recursul ca nefondat, urmând a-l respinge ca atare”.