ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Sexul unei persoane nu poate fi schimbat nici prin intervenție medicală, cu atât mai puțin printr-un act administrativ. O decizie judecătorească ce contravine acestui adevăr nu poate fi decât una întemeiată pe ideologie, nu pe principiile Dreptului.

Rezistența democratică pare inutilă atunci când instanțele supreme sunt hotărâte să abuzeze de puterea lor instituțională. Curtea Europeană de Justiție (CJUE; pentru novici: a nu se confunda cu CEDO) a pronunțat, recent, o hotărâre confuză și absurdă care va permite ideologilor transgender să impună în mod legal farsa „autoidentificării”, care contrazice faptele biologice indubitabile, în toate statele membre ale Uniunii.

Mai exact, CJUE a decis în cauza C-4/23 că România este obligată, CONTRAR LEGISLAȚIEI SALE NAȚIONALE, să preschimbe actele de identitate ale unei femei „transgender” cu dublă cetățenie, britanică și română, care a dat în judecată statul român pentru că acesta a refuzat să îi recunoască actele de identitate masculină obținute în 2020 în Marea Britanie. În urma acestui precedent, actele obținute într-un stat al Uniunii Europene vor fi recunoscute ca atare în oricare alt stat membru, fără ca titularul să mai treacă prin proceduri de recunoaștere juridică suplimentare.

Repetăm, legea română, în mare rămasă fidelă realității obiective, nu recunoaște această formă de distincție între sexul biologic și genul autodeclarat.

Hotărârea suferă de o lipsă de raționament juridic solid, deoarece eșuează total în a explica de ce legile unui stat membru ar trebui să aibă prioritate față de legile altuia. În lipsa unei astfel de explicații, este clar că decizia Curții nu se întemeiază pe Drept, ci pe înclinațiile ideologice ale judecătorilor, care – evident – ​​nu au fost numiți cu scopul de a transforma punctele lor de vedere ideologice într-o obligație generală, ci pentru că se aștepta ca ei să aplice cu loialitate legea.

Faptul că în acest conflict între legile a două state diferite, legile unei țări care a părăsit deja Uniunea (Regatul Unit) pot să prevaleze asupra legilor țării care este membră a UE (România) oferă o nuanță suplimentară de absurd. Se pare că atunci când judecătorii văd o oportunitate de a infiltra ideologia în sistemul juridic unional, nu le pasă prea mult de originea acelei ideologii.

Pretextul hotărârii CJUE este oferit, pe de o parte, de libera circulație a persoanelor, care este una dintre libertățile fundamentale ale pieței interne a Uniunii Europene și, pe de altă parte, de „dreptul la autodeterminare”, care este înțeles în mod eronat de Curte ca un drept al indivizilor de a-și aroga caracteristici și atribute pe care în mod evident nu le au, pentru a cere apoi ca restul societății să le confirme această falsă imagine de sine, sub amenințarea sancționării.

Această decizie absurdă a venit cu câteva zile înainte ca în Germania să intre în vigoare o lege la fel de stupidă, care va permite așa-numitelor „persoane transgender” (adică celor care au o insatisfacție patologică față de sexul lor biologic) de a-și „schimba sexul” o dată pe an (!) printr-un simplu act administrativ. Desigur, sexul unei persoane nu poate fi schimbat nici prin intervenție medicală, cu atât mai puțin printr-un act administrativ. O reglementare precum cea adoptată de guvernul marxist-cultural din Germania nu poate aduce, prin urmare, o schimbare reală a genului, iar efectul ei se limitează la a oferi unor indivizi dereglați un mijloc legal de a hărțui restul societății și a o forța să joace împreună cu ei în comedia minciunii.

Așa-numita „lege a autodeterminării” din Germania servește, prin urmare, de fapt, la… „determinarea” altor persoane și reprezintă o încălcare masivă a libertății de opinie și exprimare. Curtea Europeană de Justiție a creat acum condițiile pentru ca astfel de legi, chiar dacă au fost adoptate doar într-un singur stat membru al UE, să producă efecte indirect în toate celelalte state membre, care de acum vor fi lipsite de posibilitatea de a se apăra împotriva unor asemenea interferențe aberante.

În trecut, UE a avut meritele sale ca zonă economică unică în care o politică vamală și comercială comună a permis statelor membre să-și asigure în comun și în mod pașnic prosperitatea și creșterea economică. Azi însă, abuzul flagrant de putere al Curții de Justiție de la Luxemburg transformă tot mai mult Uniunea într-o „cămașă de forță” ideologică de care popoarele europene ar trebui să se elibereze cât mai repede posibil. Este timpul să re(a)ducem UE și, odată cu aceasta, Curtea sa de Justiție, la un nivel tolerabil.

Per a contrario, viitorul Uniunii va fi scurt și convulsiv, iar noi vom pierde avantajele pe care până acum ni le-a oferit.
 
Parteneriat Cultura Vieții