ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Bustul poetului național și omului politic Octavian Goga a fost îndepărtat recent din Copou după ce, la începutul acestui an, Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad a solicitat acest lucru, în mod oficial, Primăriei Municipiului Iași și Consiliului Local Iași, conform datelor furnizate de Ziarul de Iași.
 
Cererea a fost motivată de noi prevederi legale care reglementează menținerea în locuri publice a unor monumente sau plăci comemorative referitoare la persoane care au făcut parte din conduceri politice vizate de legislația actuală, cu excepția spațiilor muzeale.
 


Proces după tăcerea Primăriei

Mutarea într-un loc necunoscut a bustului lui Octavian Goga ar fi avut loc în urmă cu circa două săptămâni și este urmarea demersului asociației din Arad. Aceasta a cerut eliminarea monumentului încă de la începutul anului, invocând prevederile așa-numitei „Legi Vexler” care interzic ridicarea sau menținerea în spațiul public a statuilor reprezentând personalități istorice cu profil politic controversat, conform standardelor actuale.

Deoarece Primăria Municipiului Iași nu a oferit un răspuns în termenul legal la adresa asociației, aceasta a intentat la jumătatea lunii trecute un proces cu obiect „refuz soluționare cerere”. Președintele asociației, avocatul Bogdan Ionescu, a refuzat să comenteze situația, invocând dosarul aflat pe rol.

Prefectura a validat demersul

O sursă apropiată situației a dezvăluit că, în paralel, asociația a solicitat intervenția Prefecturii Iași. În luna ianuarie 2026, instituția a răspuns că a inițiat un „dialog instituțional” la nivel local pentru ca bustul poetului Octavian Goga să fie mutat într-un muzeu. Deși Prefectura recunoaște că Goga a fost un „poet important și militant pentru unirea Transilvaniei cu România”, instituția a susținut eliminarea monumentului din spațiul deschis pentru a se alinia recomandărilor organismelor internaționale (IHRA).

O istorie a concesiilor administrative

Pe 16 martie 2026, în ziua intentării procesului, bustul se afla încă pe soclu, însă de pe acesta lipsea deja o plăcuță adăugată de municipalitate la scurt timp după inaugurarea din 2021. Acea inscripție, montată sub presiunea Institutului „Elie Wiesel”, cataloga activitatea politică a lui Goga drept „regretabilă”.

La momentul inaugurării monumentului, primarul Mihai Chirica declarase ferm că prin acest gest se omagiază „omul de cultură și doar atât”, pretextul fiind împlinirea a 140 de ani de la nașterea poetului. Cu toate acestea, sub amenințarea procesului și a presiunilor externe, administrația locală a procedat la dezafectarea soclului.

În prezent, deși Ziarul de Iași a solicitat clarificări oficiale, Primăria Municipiului Iași refuză să comunice unde a fost transportat bustul sau care este statutul actual al acestui obiect de patrimoniu, lăsând fără răspuns întrebările jurnaliștilor timp de aproape 30 de zile.
 
Precedent periculos: Urmează Biblioteca Județeană din Cluj?

Cazul de la Iași riscă să deschidă o adevărată cutie a Pandorei. Potrivit informațiilor apărute în presa centrală și locală, aceeași asociație care a forțat mâna autorităților ieșene a țintit deja o altă instituție-simbol a culturii române: Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca.

Reprezentanții Consiliului Județean au admis recepționarea solicitării, precizând că aceasta a intrat deja într-o fază de analiză administrativă. Autoritățile clujene au confirmat că o decizie finală va veni numai după primirea unui punct de vedere specializat de la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române. Forul academic urmează să stabilească dacă activitatea politică a lui Goga se încadrează sub incidența prevederilor restrictive, în timp ce presiunea juridică exercitată prin „Legea Vexler” continuă să crească.
 
În prezent, sunt vizate și alte simboluri publice din Cluj, precum denumiri de străzi (ex: strada Radu Gyr) sau monumente ale unor personalități interbelice.