ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



„Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, pare să fi indicat că forțele lui Vladimir Putin au planuri de a invada Republica Moldova, relatează cotidianul britanic Daily Mail. Companionul războinic al lui Putin s-a adresat astăzi ( 2 martie a.c..) oficialilor din serviciile de securitate, stând în fața unei hărți de luptă care pare să prezinte o operațiune planificată lansată din sudul Ucrainei către micul său vecin.

Harta indică, de asemenea, planuri de luptă propuse pentru trupele ruse din întreaga țară.

Liderul belarus a detaliat direcțiile de atac rusești care se îndreaptă spre Ucraina, dintre care unele s-au materializat în primele zile ale invaziei – cum ar fi forțele care au pornit asaltul spre Kiev din nord și către Herson din Crimeea.

În același timp, Lukașenko a menționat câteva atacuri care încă nu au avut loc – unul care chiar pare să se îndrepte din orașul-port Odesa spre R. Moldova, sugerând că Rusia intenționează să-și îndrepte trupele către statul vecin Ucrainei”. (articolul continuă dedesubt) VIDEO: 
 
În numărul său din 3 martie 2022 , Daily Mail titrează: „R. Moldova ȘI Georgia vor candida iminent pentru aderarea la UE în urma invadării Ucrainei de către Rusia” și relatează, sub semnătura lui Jack Newman și Chris Jewers, urmatoarele:

    
„Republica Moldova și Georgia urmează să solicite „iminent” aderarea la U.E. în urma invadării Ucrainei de către Rusia, a declarat un înalt oficial al U.E. 

Cele două țări din estul Europei fac deja parte din programele de sensibilizare ale U.E., dar o cerere de aderare ar fi o dezvoltare majoră în relațiile lor cu U.E.

Orice cerere de aderare și luare în considerare este un proces care ar dura mulți ani și ar implica ajustări politice fundamentale, de la comerț, la măsuri privind statul de drept și angajamente anticorupție.

Mișcarea Chișinăului vine pe fondul temerilor că Alexandru Lukașenko a dezvăluit accidental că, după Ucraina, Vladimir Putin intenționează să invadeze republica.

Alexandru Lukașenko a apărut în fața unei hărți de luptă în timpul unei emisiuni TV care pare să detalieze planurile de atac ale Rusiei în Ucraina. Harta pare să sugereze că o forță va fi trimisă din orașul-port Odesa pentru a ataca Republica Moldova vecină, unde Rusia are deja trupe în regiunea transnistreană.

Nicu Popescu, vicepremierul Republicii Moldova, a recunoscut la începutul acestei săptămâni că statul său se află într-o „zonă foarte riscantă”, în care populația simte „anxietate și teamă”. 

Dar, a adăugat el, nu se așteaptă ca R. Moldova să fie invadată; în schimb, vede că cea mai mare provocare este gestionarea afluxului de refugiați. Totodată, Popescu a anunțat că Republica Moldova nu se va ralia sancțiunilor economice europene împotriva Rusiei, din cauză că nu-și permite să suporte costul economic local asociat acestor măsuri. 

Oficialul UE care a dezvăluit informația a cerut să i se păstreze anonimatul „din cauza sensibilității recentelor evoluții geopolitice de după invadarea Ucrainei de către Rusia”. 
 
Sub titlul „Republica Moldova: O scurtă istorie”, ziarul britanic publica o cronologie succintă a Moldovei istorice:

Republica Moldova și-a schimbat de multe ori culorile de-a lungul istoriei sale, care datează din anii 1350.

În starea sa timpurie, a fost precursorul a ceea ce este astăzi R. Moldova și România și era cunoscut sub numele de Principatul Moldovei.

Principatul a fost un vasal al Imperiului Otoman din anii 1500 până în secolul al XIX-lea. În 1812, jumătatea de est a principatului - Basarabia - a fost anexată de Imperiul Rus. 

100 de ani mai târziu, Basarabia a devenit pentru scurt timp independentă ca Republica Democrată Moldovenească și s-a unit cu România în 1918, dar a fost ocupată de Uniunea Sovietică la scurt timp după cel de-al Doilea Război Mondial.

Când războiul s-a încheiat în 1945, teritoriul a rămas în Uniunea Sovietică ca RSS Moldovenească, până când URSS s-a dizolvat în 1991, moment în care statul și-a declarat independența și a devenit Republica Moldova, așa cum este cunoscută astăzi.

Cu toate acestea, o mică fâșie de teritoriu moldovenesc aflată pe malul Nistrului se află sub controlul guvernului separatist al Transnistriei din 1990, care este una dintre cele patru zone de „conflict înghețat” post-sovietic.