Marele artist și actor român, Dan Puric, a transmis la România TV un mesaj emoționant poporului român, chemându-l înapoi la propriile rădăcini, acolo unde demnitatea și credința se afirmă prin regăsirea identității naționale. Mai multe puteți afla chiar la lansare sa de carte și conferința „Lacrima iubirii”, care urmează să aibă loc pe  7 Aprilie 2025, ora 19:00, la Sala Dalles București.

Iată un cuvânt al său despre cartea „Lacrima iubirii”: „​La ce bun o carte despre IUBIRE tocmai acum? Și mai întâi de toate, la ce bun o CARTE tocmai astăzi, când aproape nimeni nu mai citește nimic? Profetic scria undeva Tudor Mușatescu: „Când cărțile se vând greu, oamenii se vând ușor, iar țara se dă pe gratis!” Mare dreptate a avut și cu tristețe văd că are și astăzi mai mult ca oricând! Și totuși, la răscruce de drumuri, în vremuri de criză se aude vocea înțeleptului care, deși știe că strigă în pustie, nu-și pierde nădejdea în Dumnezeu: „La ce bun poetul pe vreme de secetă?” ... „Ca să aducă aminte că există PLOAIE!”

Și iată rațiunea care m-a făcut să scriu această carte acum. Nu dezertarea oamenilor de azi din fața iubirii, ci ETERNITATEA ei indestructibilă! Căci între rătăcirea lumii de acum, victorioasă în suficiența ei, și ABSOLUTUL IUBIRII se naște întotdeauna un REST. Iar acolo, în acel REST simt cu toată ființa că există Dumnezeu, născându-Se, parcă, de fiecare dată în orice om ce iubește. Este o mică potecă de lumină în lumea îmbeznată de azi. Dar pășind pe ea, suflet lângă suflet, vom ajunge pe nesimțite până la acel ABSOLUT de iubire, care în istoria acestei lumi s-a întrupat pentru noi, ÎNOMENINDU-ȘI condiția omenească, ca să ne învețe pe noi, oamenii, să IUBIM și să aflăm că suntem cu toții copiii lui Dumnezeu.”​​

Mesajul rostit la România TV a fost transcris și publicat integral de știripesurse.ro:

”Întoarce-te ACASĂ, popor român! REÎNRĂDĂCINEAZĂ-TE în propriul pământ și, mai ales, în propria-ți ființă! Întoarce-te acasă din marele EXIL în care ai fost aruncat fără milă! Și mai ales, întoarce-te popor român din MARELE EXOD, din condiția de creștin și român, la care barbarii „civilizați” ai lumii noi te-au silit! Ai fost condamnat la două SINGURĂTĂȚI, una mai tragică ca alta, popor român: cea a EXILULUI din țară și cea a EXODULUI din propria-ți ființă! Ai fost condamnat la DEZRĂDĂCINARE de tine însuți, de ai tăi și, mai ales, de credința și trecutul neamului tău. Ispititorul cinic al lumii „noi” te-a smuls din pământul sfânt al țării tale ca din trunchiul căzut fără de viață să facă lemne pentru focul mistuitor cu care vrea să distrugă lumea!

Întoarce-te, popor român, la sfântul tău pământ care suferă după tine! Întoarce-te la strigătul mut al SINGURĂTĂȚII, țâșnit din sufletul părinților și copiilor tăi părăsiți! Nu apleca urechea la cântecele de sirenă ale acestei sinistre „civilizații” ce-ți promite o viață mai bună, furându-ți pe ascuns sufletul! Rămâi cu trecutul tău suferind, popor român, căci el te va salva cum te-a salvat de veacuri! Este timpul să ieși în istorie, popor român! Nu că poți, ci pentru că NU MAI POȚI!

Ridică-te popor român în picioare, căci îngenunchind astăzi în fața celor fără de Dumnezeu înseamnă să sapi mormântul viu al copiilor tăi de mâine! Să stai în genunchi, popor român, nu în fața lor, ci în fața sfinților tăi martiri și eroi și atunci ai să fii cu adevărat LIBER! Iar LIBERTATEA, popor al meu român, îți dăruiește din nou ceea ce azi ți-a răpit dușmanul acesta frumos îmbrăcat, ispititor, cu aer nevinovat și „modern”, dar cu suflet ascuns și otrăvit, îți dăruiește DEMNITATEA. Și DEMNITATEA, popor român, este haina cea mai de preț a ființei umane, căci fără de ea, fără de DEMNITATE, niciun om nu merită să fie OM și niciun popor să fie POPOR.

Să stai în genunchi, popor român, nu în fața lumii bolnave și rătăcite, care vine peste tine, ci în fața sfinților tăi martiri și eroi, iar ei te vor reînvăța să gândești înalt despre tine! ÎNALT, popor român, nu mândru și trufaș ca alte neamuri, ci cu DEMNITATEA CRUCII, pentru care ei toți au murit, știind că după ea urmează ÎNVIEREA! Acesta este PĂMÂNTUL SUFLETESC, pe care tu trebuie să-l aperi cu toată ființa ta! Să nu cedezi nicio palmă din acest pământ, popor român, căci el este timp frământat de strămoși! Învață să-ți scrii singur ISTORIA, popor român, chiar de va fi să ți-o scrii cu sânge, deoarece pe SÂNGELE vărsat al strămoșilor tăi EXIȘTI TU ASTĂZI!

Și mai ales, popor român, apără acum în istorie, cu toată ființa ta, CHIPUL Celui care te-a apărat mereu în VEAC!”

Totodată, pe data de 7 aprilie, ora 19:00, la sala Dalles din București va avea loc lansarea de carte și conferința ”Lacrima Iubirii”, despre care Dan Puric ne oferă câteva indicii:

”La ce bun o carte despre IUBIRE tocmai acum? Și mai întâi de toate, la ce bun o CARTE tocmai astăzi, când aproape nimeni nu mai citește nimic? Profetic scria undeva Tudor Mușatescu: „Când cărțile se vând greu, oamenii se vând ușor, iar țara se dă pe gratis!” Mare dreptate a avut și cu tristețe văd că are și astăzi mai mult ca oricând! Și totuși, la răscruce de drumuri, în vremuri de criză se aude vocea înțeleptului care, deși știe că strigă în pustie, nu-și pierde nădejdea în Dumnezeu: „La ce bun poetul pe vreme de secetă?” ... „Ca să aducă aminte că există PLOAIE!”

Și iată rațiunea care m-a făcut să scriu această carte acum. Nu dezertarea oamenilor de azi din fața iubirii, ci ETERNITATEA ei indestructibilă! Căci între rătăcirea lumii de acum, victorioasă în suficiența ei, și ABSOLUTUL IUBIRII se naște întotdeauna un REST. Iar acolo, în acel REST simt cu toată ființa că există Dumnezeu, născându-Se, parcă, de fiecare dată în orice om ce iubește. Este o mică potecă de lumină în lumea îmbeznată de azi. Dar pășind pe ea, suflet lângă suflet, vom ajunge pe nesimțite până la acel ABSOLUT de iubire, care în istoria acestei lumi s-a întrupat pentru noi, ÎNOMENINDU-ȘI condiția omenească, ca să ne învețe pe noi, oamenii, să IUBIM și să aflăm că suntem cu toții copiii lui Dumnezeu.”