Judecătoarea Dana Gîrbovan, respinsă recent pentru fotoliul de ministru al Justiției de către președintele Klaus Iohannis, a oferit un interviu pentru Libertatea, în care a vorbit despre carențele ce țin de colaborarea dintre DNA și SRI în dosarele de mare corupție. Ea a comparat colaborarea dintre cele două instituții „de insprație sovietică” și asta pentru că informațiile, indiciile și unele probe ar fi fost păstrate clasificate în dosare.

Întrebată de ce se opune vehement ideii de colaborare a unui serviciu secret cu o instituție judiciară Gârbovan a explicat:

 

„Este o chestiune ce ține de moștenirea comunistă: cea mai odioasă și abuzivă structură a fostei Securități comuniste a fost "Direcția de Cercetări Penale”, care ancheta infracțiuni de siguranță națională și care a comis cele mai brutale încălcări ale drepturilor omului în România. Datorită acestei moșteniri abuzive, după 1989 s-a interzis expres prin lege SRI-ului să facă acte de cercetare penală, activitatea de informații fiind astfel separată de activitatea de urmărire penală. SRI este serviciu cu rol, printre altele, în culegerea de "informații”, care uneori se face din surse secrete și proceduri necunoscute publicului. Pe de altă parte, Ministerul Public – compus din procurori magistrați organizați în Parchete – este autoritatea publică căreia Constituția i-a încredințat atributul de a exercita acțiunea penală și a strânge "probe” atât în acuzarea, cât și în apărarea unei persoane.  În momentul în care este permisă confuziunea dintre cele două roluri, de a culege informații, pe de o parte, și de a strânge probe, pe de altă parte, întreg acest echilibru între drepturile fundamentale ale unei persoane și interesul statului ori al societății este compromis”.