”Sloganele celor mai promițători candidați în lupta pentru importantul post de președinte sunt similare: „România pe primul loc!", „România înainte!" și „România cinstită".
„Democrație!", în schimb, cere tocmai acel candidat pe care politologii îl descriu drept cea mai mare amenințare la adresa acesteia. George Simion este politicianul controversat care a reunit tabăra naționalistă de dreapta din România”, scrie publicația germană Das Parlament.

”Liderul în vîrstă de doar 38 de ani al partidului populist de dreapta AUR a zguduit deja peisajul politic al țării din estul UE cu mesajele sale patriotice și pompoase la alegerile parlamentare de acum o jumătate de an. AUR și-a dublat voturile și a ieșit învingătoare. Acum, Simion este pe cale să repete acest succes și la alegerile prezidențiale din 4 mai. Conform sondajelor, dintre cei unsprezece candidați, el are cele mai mari șanse să cîștige și turul doi, programat pentru 18 mai, și să devină președinte.

Victoria extremistului de dreapta Călin Georgescu a declanșat un cutremur politic

Simion beneficiază de excluderea cîștigătorului prorus al primei runde anulate a alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Aceasta fusese cîștigată în mod surprinzător de Călin Georgescu, considerat un outsider extremist de dreapta. Politicianul novice, fără afiliere de partid, a obținut atunci 23% din voturi cu o campanie izolaționistă anti-NATO și anti-UE, promovată în principal prin videoclipuri scurte pe TikTok.

În turul doi din decembrie 2024, Georgescu urma să se confrunte cu Elena Lasconi, clasată pe locul al doilea, din partea partidului liberal reformist USR. Însă, cu două zile înainte de scrutinul decisiv, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile din cauza presupusei influențe rusești, aruncînd astfel România în cea mai mare criză politică de după Revoluția din 1989, care l-a înlăturat pe dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu.

După anularea alegerilor, în România au avut loc proteste la nivel național

Mulți români au considerat decizia instanței ca fiind antidemocratică. Tabăra sceptică față de UE a organizat ulterior proteste la nivel național, uneori violente. Acestea s-au intensificat în martie, după ce Georgescu nu a mai fost înregistrat pentru scrutinul reprogramat. Anterior, Comisia Electorală Română o exclusese și pe europarlamentara extremistă de dreapta Diana Șoșoacă de la participare. Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile capitalei București.

În martie, lidera facțiunii desprinse din AUR, „Partidul Tinerilor”, Anamaria Gavrilă, și-a retras candidatura în favoarea lui Simion. Acesta participase deja la alegerile prezidențiale din noiembrie, dar nu ajunsese în turul doi. Acum, victoria lui Simion pare extrem de probabilă. În programul său electoral, admiratorul declarat al președintelui american Donald Trump respinge ajutorul militar pentru Ucraina, dar nu mai exprimă deschis poziții proruse.

Lupta pentru locul al doilea și, implicit, pentru calificarea în turul doi, programat peste două săptămîni, este extrem de intensă în acest scrutin marcat de scandaluri și intrigi. Trei candidați au șanse reale.

Pe de o parte, este Victor Ponta, fost premier social-democrat între 2012 și 2015, care a demisionat din cauza scandalurilor de corupție. La alegerile prezidențiale candidează acum ca independent. Lui Ponta i se reproșează că, în 2014, pe cînd era premier, ar fi protejat Belgradul, capitala Serbiei, de inundații, redirecționînd apele Dunării, ceea ce a dus la inundarea mai multor sate românești. Referirile la acordurile internaționale de protecție împotriva inundațiilor din perioada iugoslavă nu i-au fost de mare ajutor juristului Ponta în campania electorală purtată în principal online – cotele sale în sondaje s-au prăbușit.

Cei doi principali contracandidați ai săi pentru turul doi, primarul independent al Bucureștiului, Nicușor Dan, și Crin Antonescu, propus de coaliția guvernamentală, se confruntă și ei cu scandaluri care probabil le vor afecta scorul electoral. Istoricul conservator Antonescu, care a ocupat temporar funcția de președinte interimar timp de cîteva luni în 2012 și susține un parcurs pro-european, este acuzat că ar fi colaborat cu fostul serviciu secret comunist „Securitatea”. Antonescu neagă vehement aceste acuzații.

Liberalului pro-european Nicușor Dan i se reproșează în presa românească că își finanțează campania cu fonduri de proveniență neclară și că folosește mașina de serviciu a primăriei pentru apariții în campanie. Fost activist anti-corupție, acesta respinge ambele acuzații. Totuși, matematicianul și-a atras ostilitatea taberei liberale reformiste din România prin candidatura sa surprinzătoare, care o concurează pe fosta sa colegă de partid, Elena Lasconi (USR). Dan a cofondat USR în urmă cu zece ani, dar a părăsit partidul doi ani mai tîrziu, în urma unor dispute interne.

Candidata liberală Lasconi, mult rămasă în urmă

Fosta jurnalistă Lasconi a fost singura femeie în cursa pentru cea mai înaltă funcție în stat. Însă, după ce propriul partid i-a retras sprijinul în favoarea lui Dan, ea a rămas în urmă în sondaje. Dan beneficiază de un sprijin de trei pînă la patru ori mai mare. Pentru Lasconi, acest lucru este cu atît mai dureros, deoarece, în prima rundă anulată a alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, ar fi ajuns în turul doi.

Cele mai recente sondaje ale institutului AtlasIntel îl plasează pe Simion la 33%. Antonescu și Dan au fiecare cîte 23%. Ponta este mult rămas în urmă, cu 10%, iar Lasconi are doar 5,5%. Totuși, sondajele din România sunt considerate extrem de nesigure. O mare parte dintre alegători sunt încă nehotărîți. Victoria lui Georgescu a arătat că surprizele sunt posibile” mai scrie publicația. (Traducere și adaptare B.T.I.)

InPolitics