ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Academia Română organizează, împreună cu Academia de Științe a Moldovei, celebrarea Zilei Limbii Române, în data de 31 august. Evenimentul va avea loc începând cu ora 11.00, simultan la sediul celor două instituții, în Aula Academiei Române din București și în Sala Azurie de la Chișinău. Membrii celor două Academii se vor întâlni în cadrul unei sesiuni științifice comune ce se va desfășura în format mixt, cu participarea presei și a publicului care va dori să cinstească această sărbătoare, anunță Știripesurse.

Manifestarea va fi deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și de acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei.

În cadrul programului, în Aula Academiei Române de la București, vor lua cuvântul academicenii Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va susține prelegerea „Limba română veche în viziunea lui Eugen Coșeriu",  Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, care va aduce un elogiu limbii române, prezentând începuturile vocabularului filosofic în spațiul românesc și va face câteva remarci cu privire la experiența eminesciană a lecturilor kantiene, și Gheorghe Chivu, președintele Secției de filologie și literatură a Academiei Române, care va vorbi despre vitalitatea limbii române.

La Chișinău, acad. Mihai Cimpoi, președinte al Consiliului Consultativ al Academicienilor din Academia de Științe a Moldovei, va susține prelegerea „Limba Română – Casa Ființei Noastre", acad. Gheorghe Ghidirim va vorbi despre limba română ca factor identitar unificator, în cadrul prelegerii „Limba română – limba noastră a tuturor", iar Valeriu Matei, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române și director general al Editurii Academiei Române, va prezenta câteva aspecte din „Bătălia pentru legalizarea limbii române și a alfabetului latin în Republica Moldova".

Vor susține, de asemenea, prelegeri profesorii universitari Rodica Zafiu, cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti" al Academiei Române – „Limba română în contextul globalizării", Viorel Vizureanu, decanul Facultății de Filosofie a Universității din București și directorul Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru" al Academiei Române – „Valențele culturale ale limbii române în activitatea Sfântului Antim Ivireanul" și Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Facultatea de Litere, Universitatea din București – „Este limba română o limbă sui-generis? Considerații istorice și comunicative".

Sesiunea festivă de celebrare a Zilei Limbii Române va continua cu deschiderea, la Chișinău, a lucrărilor Congresului Mondial al Eminescologilor, aflat la a XII-a ediție.

În cadrul evenimentului, după cuvântul de deschidere adresat de acad. Mihai Cimpoi și un mesaj de salut al europarlamentarului Maria Grapini, va avea loc o sesiune specială, cu titlul „Academician Eugen Simion – 90", în cadrul căreia academicianul Mircea Martin, poetul Ion Hadârcă și Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni, vor evoca activitatea și opera acad. Eugen Simion, personalitate marcantă a culturii române, de la a cărui naștere s-au împlinit 90 de ani.

Cu acest prilej vor fi lansate volumele „Eugen Simion, om al întregului cultural", de Mihai Cimpoi, și „Texte despre Basarabia", de Eugen Simion.
 
Academia Română a transmis, miercuri, totodată, că intenția Guvernului de a face reduceri de personal și de cheltuieli inclusiv în domeniul cercetării științifice riscă să provoace "o criză fără precedent și fără ieșire" în acest sector, cu efecte grave, conform sursei citate.

"Academia Română consideră că măsurile propuse sunt complet contrare priorităților europene și țintelor asumate de România și că este absolut necesară suplimentarea eforturilor financiare în vederea reducerii decalajelor în privința cercetării, iar nu diminuarea finanțării. Cercetarea științifică reprezintă factorul determinant al dezvoltării societății, al economiei și civilizației, alături de educație și inovare. Susținerea acestor trei piloni - cercetare, educație inovare - reprezintă o direcție esențială pentru țările care și-au propus să evolueze, nu numai să supraviețuiască", se arată într-un comunicat al Academiei Române.

În prezent, subliniază Academia Română, numărul cercetătorilor la nivel național este "foarte redus" în raport cu nevoile de dezvoltare a țării. România se situează pe un loc "rușinos" între țările Uniunii Europene cu cel mai mic număr de cercetători la 1.000 de persoane ocupate, de cinci ori mai mic decât media UE, anume 2,00 cercetători în România față de 9,52 cercetători ca medie europeană, se explică în comunicat.