Constat, cu tristețe, zilele acestea că pe scena politică există două partiduțe care se joacă de-a polițistul bun și polițistul rău, dar doar așa, de amuzamentul lor și al stăpânilor ale căror interese le servesc! Căci nu îmi imaginez ce interes politic ar putea identifica un partid, fie el cât de mic și neînsemnat, în umilirea a 3 milioane de alegători. 

Pentru că asta face USR-ul, polițistul rău care contestă abuziv la Curtea Constituțională procedura de organizare a referendumului care vizează definirea căsătoriei ca fiind uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie, în Constituție. Deși anunțase cu surle și trâmbițe că apără interesele poporului român, erijându-se în justițiarul absolut și îndelung așteptat al românilor, iată că USR boicotează unul dintre cele mai importante demersuri care vizează manifestarea și asumarea publică  și activă a suveranității poporului român, un demers care este eminamente democratic. Pesemne cei 3 milioane de alegători care susțin acest demers nu fac parte din target-ul acestui USR justițiar. Azi sunt aceștia 3 milioane. Mâine pot fi alți români, care îndrăznesc să susțină in tara lor alt demers care nu convine stăpânilor domnului Barna si USR. 

 

3 milioane de alegători... cam câți l-au ales pe președintele în funcție care și-a luat cu adevărat România înapoi. Dar nu pentru români, ci pentru el și pentru cei de la capătul corzilor care îl mișcă. Ei bine, da! Au luat-o de la noi, românii, și iată, fac ce vor cu ea. Fac ce vor cu țara mea. Cu țara ta. Cu țara noastră! A celor care sunt călcați în picioare cu amețitoarea frază, intenționat inteligentă, reușit jignitoare: „Luna mai e lună bună, dar nu și pentru referendum!” L-am ascultat siderată aruncând peste noi, cele 3 milioane, cu rânjet de hienă sătulă, sentința ironică, dar în urechi îmi suna continuu:„Nu sunteți prioritatea noastră, voi, cei de la care am luat România înapoi!”

Și, ca să mai îndulcească autoiluzionarea asa-zișilor "intelectuali” rezist, au aruncat pe piața politică, pentru că România nu mai are de mult o scenă politică, ci doar o amărâtă de piață pe care se perindă tot soiul de efemeride politice, și polițistul bun: MÎR. Tehnocratului renăscut politic, Dacian (mă întreb dacă așa a fost botezat sau nu cumva e un nume de scenă, ca să prindă bine la populatie).

 

Așadar, prin tot ce au făcut și încă plănuiesc să facă, dovedesc faptul că vor să ne lăse fără țară, fără identitate și fără amintiri istorice si stau la pândă să ne ia și mințile si sufletele copiilor nostri! Nici pe ei nu ii apărăm? Pe asta se bazează? Pe letargia în care a ajuns ca stare, acest popor?