Datele persoanelor înscrise pe listele suplimentare la alegerile din 10 noiembrie au ajuns, printr-o simplă cerere, în posesia partidelor politice, atenționează Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD).

Totodată, reprezentanții Asociației pun la dispoziția persoanelor fizice care votează pe liste suplimentare trei modele de cerere prin care își pot exercita dreptul la acces și dreptul la restricționarea prelucrării datelor cu caracter personal, se arată într-un comunicat ASCPD.

”1.071.752 de români au votat în data de 10 noiembrie 2019 pe liste suplimentare, în țară sau în străinătate, la alegerile pentru președintele României. Datele cu caracter personal ale persoanelor înscrise pe listele suplimentare (nume, CNP, domiciliu, semnătura, seria și numărul actului de identitate) au ajuns, printr-o simplă cerere, în posesia partidelor politice. ASCPD consideră că Decizia BEC 84/D/2019 care permite acest lucru trebuie anulată și emisă o nouă decizie care să impună în mod clar condițiile în care formațiunile politice pot avea acces la listele suplimentare astfel încât să fie asigurată protecția drepturilor persoanelor fizice”, precizează sursa citată.

 ASCPD menționează că, pe 4 noiembrie, Biroul Electoral Central a emis decizia prin care se stabilește că reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, „prin orice mijloace, inclusiv prin fotografiere sau filmare”, în conformitate cu dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 și art.17 alin (2) din Legea nr. 370/2004.

Decizia BEC „ar trebui anulată și emisă o nouă decizie care să impună în mod clar condițiile în care formațiunile politice pot avea acces la listele suplimentare”, astfel încât să fie asigurată protecția drepturilor persoanelor fizice, spun reprezentanții Asociației.

”Această decizie BEC permite formațiunilor politice să obțină informații intruzive cu impact asupra vieții private a persoanelor (CNP, domiciliu) pentru îndeplinirea unor interese private ale formațiunilor politice, fără ca Biroul Electoral Central să verifice modul în care sunt asigurate garanțiile obligatorii, respectiv punerea în aplicare de măsuri tehnice și organizatorice adecvate sau respectarea principiului de reducere la minimum a datelor prelucrate. (...) ASCPD atrage atenția că în calitatea sa de operator asociat pentru această prelucrare, BEC nu poate transfera integral responsabilitatea protecției datelor personale ale votanților formațiunilor politice care accesează listele suplimentare, răspunderea privind protecția datelor fiind solidară, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului 679/2016”, se mai arată în comunicat.