Palatul Ştirbei de pe Calea Victoriei ar putea rămâne o amintire, deși societatea civilă a făcut demersuri ca proiectul care prevede ridicarea unui centru comercial în grădina acestuia palatului să nu fie aprobat.

Proiectul care prevede construirea unui centru comercial în grădina Palatului Știrbei de pe Calea Victoriei din București este la un pas de avizul final. Agenția pentru Protecția Mediului i-a dat undă verde.

Deputatul liberal Dan Cristian Popescu spune că ridicarea mall-ului pune în pericol patrimoniul cultural al Capitalei, motiv pentru care a cerut audierea reprezentanților instituțiilor care au emis avize pozitive începerii centrului comercial. "Încă mai avem timp să protejăm această clădire de patrimoniu a Bucureștiului, care riscă să fie sufocată de un centru comercial. Sunt un om care înțelege și promovează dezvoltarea urbană, însă consider că fiecare proiect își are locul său potrivit. Iar Palatul Știrbei nu este locul potrivit pentru un centru comercial", a scris liberalul pe Facebook.

De asemenea, șeful ICR Radu Boroianu, consideră că șefii de instituții care vor să aprobe construirea celor două clădiri sunt ”duși cu capul”.

Și profesorul Răzvan Theodorescu, fost Ministru al Culturii, s-a pronunțat împotriva construirii celor două clădiri în perimentrul Palatului.

Palatul Știrbei a fost din 1835 (data estimativă) până în 1948 propietatea familiei Știrbei și a funcționat pe post de reședință a unora dintre personalitățile cele mai proeminente ale vieții politice, sociale și culturale ale României- trei generații de membri ai familiei Știrbei.

Corpul principal al Palatului este construit la comanda Prințului Barbu Știrbei, după ce acesta este proclamat în 1849 Domn al Țării Românești, rămânând în această funcție până la 1854 când Țările Române sunt ocupate de armatele imperiale austriece și ruse. După instalarea lui Barbu Știrbei ca domn, Palatul va servi ca Palat Domnesc, îndeplinind o funcție de reprezentare.

Dupa 1869, Palatul trece în proprietatea fiilor Domnitorului Barbu Știrbei, acesta dobândind, pe lângă destinația rezidențială, și o funcție economică. ncepand cu 1948, proprietatile familiei Stirbei sunt confiscate in favoare statului, mai intai partial si apoi integral. Din 1954, ansamblul Palatului Știrbei funcționează ca sediu al Muzeului de Artă Populară, iar din 1980 imobilul va trece în administrația Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. În 1982 se va deschide Muzeul Ceramicii și Sticlei care funcționează în cadrul Palatului Știrbei până în 1990.

În perioada sa de glorie, Palatul Știrbei era cunoscut drept gazda celor mai spectaculoase baluri.