ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Deputatul italian Elisabetta Piccolotti a depus o întrebare în Camera Deputaților prin care îi solicită ministrului pentru universități și cercetare, Anna Maria Bernini, informații cu privire la sumele alocate de statul italian pentru plata restanțelor salariale datorate profesorilor britanici și altor profesori străini care au fost efectiv plătite și în ce universități. Guvernul susține că a plătit lectorii străini, cunoscuți sub numele de „lettori”, pentru a compensa deceniile de discriminare a acestora în universitățile italiene, însă reprezentanții sindicatelor afirmă că sute de lettori nu au fost încă despăgubiți, transmite The Italian Insider.

Întrebarea oficială adresată ministrului de dna Picolotti, deputat al partidului SInistra Italiana din cadrul grupării Alleanza Verde e Sinistra, la 13 iunie, urmează unei alte întrebări adresate Comisiei Europene la Bruxelles, la 14 aprilie, de către deputatul irlandez Michael McNamara, care a cerut Comisiei să verifice și să se asigure că au fost într-adevăr plătite despăgubirile datorate foștilor lettori din universitățile italiene pentru discriminare. Până în prezent, Comisia nu a răspuns, potrivit lui David Petrie, liderul sindicatului ALLSI al profesorilor străini care lucrează în Italia.

Atât Italia, cât și Comisia au tulburat evident apele în detrimentul cititorilor care suferă de mult timp, spun observatorii.

Comisia Europeană i-a scris profesorului Petre la 20 iunie, afirmând: "Vă rugăm să rețineți că autoritățile italiene au confirmat din nou, la 9 mai 2025, poziția lor anterioară potrivit căreia carierele tuturor foștilor lettori eligibili a căror carieră nu fusese reconstituită anterior au fost reconstituite în temeiul D.M.688/2023. Autoritățile italiene au explicat în detaliu măsurile pe care le-au luat pentru a se asigura că toți foștii lettori eligibili au fost identificați și au primit reconstituirea carierei lor."

Prof. Petrie a răspuns Comisiei spunând: „Respingem fără echivoc această afirmație”.

 „Am furnizat Comisiei informații și dovezi empirice referitoare la universitățile din Bari, Basilicata, Bologna, Catania, Florența, Milano, Padova, Pisa, Roma La Sapienza, Salerno, Siena, Torino, Veneția și Verona, care arată situația reală”, a declarat Prof. Petrie.

Nu a fost încă stabilită o dată pentru judecarea celui de-al șaptelea caz al lectorilor la CEJ: Curtea de Justiție a refuzat să amendeze Italia pentru neplata lectorilor, în cauza C-119/04 18 iulie 2006. Curtea de Justiție a subliniat că sarcina probei revenea Comisiei pentru a contesta afirmația făcută la punctul 42, „guvernul italian a prezentat tabele detaliate referitoare la modul în care această recunoaștere a fost pusă în aplicare în fiecare dintre aceste universități”.

Prof. Petrie a declarat: „Această afirmație necontestată nu era adevărată la 18 iulie 2006 și nu este adevărată nici astăzi”.

Comisia Europeană a eșuat în încercarea sa de a închide petiția ALLSI în Parlamentul European, în ianuarie 2014, amintește The Italian Insider.

Măsura a fost contestată de eurodeputatul român Victor Boștinaru. Europarlamentarul a cerut să vadă fișele de plată ale cititorilor ca o modalitate simplă de a dovedi dacă discriminarea a fost continuă.

Pornind de la această formulă simplă - „urmărește banii”, poți să te uiți la statele de plată și la fișele de pensie și să vezi dintr-o privire cine a fost plătit și cine nu.

Prof. Petrie a adăugat: „I-am furnizat deja actualului comisar român responsabil de acest caz, Roxana Mînzatu, dovezi exemplare care infirmă fără echivoc afirmațiile autorităților italiene, pe care oficialii săi nu par dispuși să le pună la îndoială sau chiar să le examineze sau să le conteste”.

"Responsabilitatea îi aparține chiar doamnei comisar. Din acest motiv, înregistrăm o „plângere oficială” și solicităm o întâlnire cu aceasta, pentru a vedea cum are de gând să ofere un remediu concret și practic eficient celui mai mare caz de discriminare în masă pe motive de naționalitate din istoria Uniunii Europene."
 
„Acest caz trenează de peste 40 de ani; ceea ce este acum în joc este așa-numitul drept al cetățenilor UE de a primi salarii și pensii egale și echitabile în cadrul așa-numitei piețe unice a UE”, a declarat Prof. Petrie.