Publicația germană Der Spiegel face o radiografie a celor 5 ani de mandat ai președintelui României, publicată înainte de primul tur al alegerilor, concluzionând că ”Iohannis nu a îndeplinit practic niciuna dintre promisiunile sale electorale”.  Potrivit autorului articolului, deși Iohannis a pozat într-un președinte activ,  n-a fost niciodată așa, refuzul său de a participa la dezbateri aratând lipsă de curaj. Elementele definitorii ale mandatului său, susține ziarul german, au fost tăacerea și pasivitatea.


„Odată era eroul țării sale: Klaus Iohannis, președintele de origine germană al României, a câștigat funcția în urmă cu cinci ani, ca urmare a unor alegeri de protest spectaculoase. Mulți alegători au așteptat din partea sa o Românie mai bună: un stat de drept mai bun, mai apropiat de cetățeni, mai puțin corupt”, a scris, în ziua alegerilor, Der Spiegel, influenta publicație germană, care socotește că bilanțul primului an de mandat al lui Klaus Iohannis este dezamăgitor, scrie Europa Liberă.

„Iohannis nu a onorat aproape niciuna din promisiunile sale electorale. Cu toate acestea, din lipsă de alternative, probabil că președintele de 60 de ani va fi reales. Duminică are loc primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, iar Iohannis se află cu mult înaintea tuturor celorlalți 14 candidați: sondajele îi atribuie 49-50%, dar faptul că va obține din prima peste 50% este puțin probabil, de asemenea nu este clar nici cine va promova în turul al doilea. Se pare că ar avea șanse Dan Barna, candidatul USR”.

Articolul amintește că, „în ultimă instanță, doar Iohannis însuși și-ar putea periclita victoria prin faptul că nu a desfășurat o adevărată campanie electorală. De asemenea și neparticiparea sa la dezbaterile cu alți candidați provoacă nemulțumire. De data aceasta alegătorii vor merge în fața urnelor lipsiți de entuziasm”.
 
Der Spiegel amintește că „după mai multe cazuri senzaționale de crimă din ultimele luni, printre care asupra unei fetițe de 15 ani și a doi pădurari, în țară domnește sentimentul că instituțiile statului sunt fie incapabile, fie corupte și nu doresc să garanteze siguranța cetățenilor. În lunile ce au trecut Iohannis a încercat să abordeze în mod repetat această atmosferă și a atacat dur guvernul. S-a manifestat drept președintele activ care nu fusese până atunci”.

„Iohannis voia la început să creeze "o Românie a lucrului bine făcut”, după cum a precizat în sloganul său electoral. Promisiunile sale erau: guvernare durabilă, o mai bună cultură politică, nimicirea corupției politice. Multe dintre acestea le-a pus în practică pe vremea când era primar al Sibiului. Fiind un șef de stat într-un sistem semiprezidențial cu atribuții interne limitate, ar fi avut nevoie de relații politice stabile și un executiv favorabil și hotârât pentru a-și pune în aplicare planurile de reforme – niciunul din acestea nu a fost realizat în ultimii cinci ani”, susține autorul textului.

”Iohannis a dezamăgit înainte de toate prin faptul că nu s-a folosit deloc sau prea puțin de oportunitățile sale în a interveni: de a fi o instanță de veto împotriva executivului; de a fi un inițiator al unor dezbateri publice; de a purta un dialog cu instituțiile statului și cu organizațiile civile; sau în domeniul politicii externe unde are mai multă competență. Pentru a nu risca o procedură de suspendare, în iulie 2018 a semnat la insistențele coaliției revocarea șefei DNA Laura Codruța Kövesi, dar nu s-a implicat într-un control public mai bun al puternicelor servicii secrete române.

Este considerat o persoană integră, dar s-a confruntat cu probleme privind declarația sa de avere și imobile obținute ilegal. Din punctul de vedere al politicii externe, România avea în ultimii ani o orientare euroatlantică, dar în mare parte juca doar într-un rol de mâna a doua – deși este cea mai mare țară din Europa de Sud-Est. Iohannis aproape nu a manifestat interes nici față de țara vecină Republica Moldova, în care există numeroși cetățeni care dețin și un pașaport românesc”, notează Der Spiegel, preluat de Agenția Rador.

„În cazul promisiunilor electorale, președintele României a devenit mai modest – sloganul său a devenit "o Românie normală”. Cei mai mulți români, oricum fataliști cronici în privința țării lor, au renunțat să mai creadă în această normalitate după 30 de ani de la căderea dictaturii Ceaușescu”, mai scrie publicația germană.