ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Comentariile președintelui Iohannis privind „lupta PSD din birourile secrete din Parlament pentru a da Ardealul ungurilor” nu au trecut neobservate de presa germană. ”Prestigioasa revistă Der Spiegel scrie despre declarațiile președintelui român, pe care îl numește, chiar din titlu, „agitator” , scrie stiripesurse. Ultima apariție a lui Iohannis este fără precedent în România post-comunistă, pentru că este fără precedent ca un șef de stat al unei țări din UE să acuze un vecin din UE că a făcut planuri separatiste în mijlocul crizei corona, scriu jurnaliștii germani.

Premiul Charlemagne este acordat pentru a onora serviciile aduse unificării europeană, însă actualul deținător al premiului, Klaus Iohannis, incită minoritatea maghiară din România, lucru care amintește de unele vremuri întunecate, scriu jurnaliștii germani. „Președintele României, Klaus Johannis, a fost văzut anterior ca un politician care a rezistat tentațiilor naționaliste. În Europa de Est, aceasta a încetat de mult să fie regula în rândul șefilor de stat și de guverne. Acesta este motivul pentru care Iohannis a primit anul acesta Premiul Charlemagne - un premiu care se acordă personalităților de rang înalt pentru servicii speciale pentru unificarea europeană.

În România, Iohannis aparține minorității sașilor transilvăneni, care erau colectiv suspectați de fascism după cel de-al doilea război mondial și, ca toate minoritățile din țară, au trebuit să trăiască experiențe dureroase cu naționalismul grotesc al dictaturii Ceaușescu.

Însă acum Iohannis însuși joacă un joc politic cu unul dintre cele mai grave clișee ale naționalistilor români - mitul că Ungaria se străduiește să rupă Transilvaniei de restul țării și folosește minoritatea maghiară a României ca pe coloana a cincea", scrie publicația germană, amintind evenimentele din Parlament și declarațiile președintelui Iohannis de săptămâna trecută.

Teoriile conspirației despre secesiunea Transilvaniei au adus România în pragul războiului civil în martie 1990, amintește articolul din Der Spiegel.

„Dar ultima apariție a lui Johannis este fără precedent în România post-comunistă. De asemenea, este fără precedent ca un șef de stat al unei țări din UE să acuze un vecin din UE că a făcut planuri separatiste în mijlocul crizei corona.

În consecință, o mare parte din publicul român a fost șocat. Numeroși politicieni și publiciști de seamă au condamnat declarațiile lui Iohannis și i-au cerut președintelui să-și ceară scuze", mai notează jurnaliștii germani.