ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Fostul șef al serviciilor de informații olandeze Dick Schoof a fost învestit marți prim-ministru al Țărilor de Jos, la conducerea unui guvern de coaliție de dreapta însărcinat să pună în aplicare politica de imigrație "cea mai strictă văzută vreodată" de această țară, informează AFP, potrivit Agerpres.

La peste șapte luni după victoria electorală răsunătoare a liderului dreptei Geert Wilders, care a surprins țara și întreaga Europă, Schoof îi succede lui Mark Rutte, la putere din 2010. Acesta din urmă a fost numit secretar general al NATO.

Schoof i-a prezentat pe miniștrii săi regelui Willem-Alexander al Țărilor de Jos, la palatul regal din Haga. Fiecare ministru a făcut un pas înainte pentru a depune jurământul de credință în fața suveranului și a constituției.

Wilders a trebuit să renunțe la ambiția sa de a deveni prim-ministru, unele partide amenințând să se desolidarizeze din cauza pozițiilor sale notorii eurosceptice și anti-islam.

În loc de aceasta, cele patru formațiuni ale coaliției au convenit că liderii lor nu vor face parte din guvern și un compromis a fost găsit în persoana lui Schoof, 67 de ani, apartinic.

Acest amator de maraton va avea nevoie de toată răbdarea și de întreaga sa experiență pe holurile puterii de la Haga pentru a putea menține o coaliție fragilă.

El "va avea mult de lucru pentru a ține sub control conflictele ideologice și personale", subliniază pentru AFP Sarah de Lange, profesoară de pluralism politic în cadrul Universității Amsterdam.

Potrivit unui sondaj Ipsos publicat marți, încrederea opiniei publice în guvernul olandez a crescut la 42%, după cel mai scăzut nivel din septembrie 2022, de 29%.

Schoof a afirmat că este "hotărât" să pună în aplicare planurile acestei coaliții, care vizează să instaureze "politica de admisie în materie de azil cea mai strictă realizată vreodată" și un pachet de măsuri "pentru a controla migrația".

Acordul de coaliție de 26 de pagini, intitulat "Speranță, curaj și mândrie", îndeamnă de asemenea la examinarea ideii de a muta ambasada Țărilor de Jos în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.

Schoof vrea să fie "un prim-ministru pentru toți cetățenii olandezi". "Eu sunt nepartinic. Eu nu mă văd ținut în lesă de Wilders", a declarat el.

"Dată fiind vasta sa experiență la conducerea de agenții guvernamentale, el va ști în mod cert cum să-și apere poziția", estimează Sarah de Lange. "Problema rămâne deschisă în a ști cum va reacționa el dacă Wilders încearcă să-l pună sub presiune, exprimând public critici cu privire la munca lui, pe X (fosta Twitter)", a adăugat ea.

Dick Schoof a jucat un rol-cheie în diverse situații de criză, inclusiv în ancheta de după prăbușirea zborului MH17 al Malaysian Airlines în 2014 deasupra Ucrainei. La acea dată, el era șeful Agenției antiterorism a Țărilor de Jos. Toate cele 298 de persoane la bord - dintre care 196 de olandezi - au fost ucise de o rachetă BUK de fabricație rusă trasă de pe un teritoriu aflat sub controlul combatanților proruși.

Fost membru al Partidului Muncii (Partij van de Arbeid), Dick Schoof are sprijinul liderului opoziției de stânga Frans Timmermans, care l-a descris cu toate acestea drept "în mod clar candidatul lui Wilders".

Virajul spre dreapta al Țărilor de Jos se face pe fondul ascensiunii partidelor de dreapta în mai multe țări europene, printre care Franța, unde partidul Adunarea Națională (RN) s-a clasat duminică pe primul loc în urma primului tur al alegerilor legislative anticipate.

În Țările de Jos, acest transfer al puterii pune capăt celor 14 ani în care biroul premierului de la Haga a fost ocupat de Mark Rutte, un record de longevitate în Olanda.

Mandatele de premier ale lui Rutte nu au fost ireproșabile, însă el a știut să rămână la putere, câștigând supranumele de "Teflon Mark" pentru capacitatea sa de a rezista scandalurilor.

Într-un solemn discurs de rămas bun, duminică, Mark Rutte a prezentat scuze pentru un scandal în care mii de părinți au fost acuzați în mod eronat - în unele cazuri în baza unui profil rasial - că încasaseră în mod fraudulos alocații de familie.

De asemenea, el și-a exprimat regretul în legătură cu cutremurele cauzate prin extracțiile de gaz în regiunea Groningen, în nordul țării.