ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Maica stavroforă Ierusalima Gligor, fosta stareță a Mănăstirii Tismana din județul Gorj, a trecut la Cele Veșnice miercuri, la vârsta de 92 de ani, informează Capital.ro. Ea va fi prohodită sâmbătă, 24 aprilie, după oficierea Sfintei Liturghii, anunță Mitropolia Olteniei.  

„Maica stavroforă Ierusalima s-a născut în anul 1929 și a intrat pentru prima dată ca novice la Mănăstirea Horezu din județul Vâlcea. În anul 1951 a venit, împreună cu un grup de maici, la Mănăstirea Tismana. A fost numită stareță în anul 1958 de către vrednicul de pomenire Mitropolitul Firmilian al Olteniei și a condus obștea monahală de la Mănăstirea Tismana peste 50 de ani, până în anul 2009. Maica stavroforă Ierusalima Gligor rămâne în amintire și pentru faptul că s-a implicat în mod deosebit în activitatea filantropică, ajutând multe mănăstiri aflate într-o situație grea și oamenii nevoiași.

Dumnezeu s-o odihnească în ceata dreptilor Săi!”, a transmis Mitropolia Olteniei.

Maica Ierusalima a trecut la Domnul la doar câteva zile după maica Vartolomeea Popovici, pustnica de la Cioclovina, cunoscută pentru faptul că trăia de singură în munți de peste două decenii. 

George Crăsnean, teolog, profesor de religie, jurnalist și fotograf, a prezentat povestea maicii Vartolomeea Popovici, care s-a dus la Ceruri sâmbătă, 10 aprilie, la vârsta de 80 de ani.

Potrivit acestuia, maica simțea încă din perioada școlii o chemare tainică pentru pustnicie, pe care a și urmat-o la momentul potrivit.

„Își amintește cerul din nopțile copilăriei, când dormea afară, în curte, și-și spunea – «Dacă rezist acum, atunci înseamnă că trebuie să merg la pustie». Și a rezistat. Și nu doar o noapte. Apoi, peste dorul acesta nebun și sfânt, în naivitatea lui, s-a așternut viața, cu grijile și necazurile ei. Au trecut anii, a făcut școală, a venit în București și s-a angajat. Dar ceva, undeva, în adâncul inimii, îi spunea că nu merge pe calea rân­duită ei de Dumnezeu. Că trebuie să schimbe direcția vieții. Să renunțe la tot și să plece.

S-a întâmplat într-o zi obișnuită, la fel ca toate celelalte. Se rugase la biserica Sfânta Ecaterina, lăcașul studenților teologi din București, punându-și în ruga aceea toată zbaterea, toate îndoielile, toate căile pe care viața i le așternea, față în față cu dorul ei după mânăstire. Iar Domnul i-a răspuns. În adâncul inimii, a auzit atunci – «Nu vrei să-Mi urmezi Mie? Dacă rămâi în lume, vei ajunge paiul societății; dacă vei merge după Mine, te voi ajuta și te voi salva din viața asta!».

Întrebarea a năucit-o. Așa că a întrebat, la rândul ei: «Dar cine ești, să te cred sau să te urmez?» «Am fost, sunt și voi fi!». Atât. Apoi s-a așternut tăcerea. Din acea clipă, scurtă cât o răsuflare, a fost alta. «Să știți că nu e poveste, eu chiar am trăit-o. Dialogul acela mi-a dat multă putere. M-am simțit deo­dată stăpână pe mine și am avut curajul ca imediat, chiar a doua zi, să le spun la serviciu că eu nu mai stau. Voiau să mă facă membru de partid, așa că s-a dat un fel de alarmă, dar până la urmă am birui»”, povestea maica Vartolomeea, citată de teologul George Crăsnean în Formula AS
 
 
Maica Vartolomeia Popovici de la Schitul Cioclovina de Sus a murit vineri, după o suferință îndelungată. A fost înmormântată duminică, 11 aprilie 2021, informează Basilica.ro

Episcopul Nicodim al Severinului și Strehaiei a fost cel care a oficiat slujba de dinaintea așezării acesteia în cimitirul așezământului monastic, ctitoria Sfântului Cuvios Nicodim de la Tismana.

Ierarhul a ținut un cuvânt de mângâiere în care a evocat chipul plin de lumină al monahiei Vartolomeia.

„A fost cunoscută nu doar de obștea acestei mănăstiri, ci și de foarte mulți preoți și credinioși. S-a îndeletncit cu rugăciunea și a primit pe cei care au dorit să primească cuvânt de folos, primind de la Dumnezeu darul de a odihni, de a liniști și de a mângâia pe cei care au urcat până la Cioclovina de Sus, acest dar fiind foarte mare”.

„Avea rugăciunea lui Iisus și împlinea cuvintele Sfântului Ioan Scărarul: Biruiți pe vrăjmași cu puterea numelui lui Iisus, fiindcă nu este altă armă mai mare în cer și pe pământ. Cu această armă, cu rugăciunea inimii, maica a reușit să aibă liniște sufletească și să se roage cu toată evlavia și cu toată ființa ei”.

„Îi aducem mulțumire și Slavă lui Dumnezeu și Îl rugăm ca preacuvioasa maică și sufletul ei să ajungă cu drepții în Împărăția cerurilor și să fie aşezată laolaltă cu sfinții, cuvioșii şi drepţii care au trecut din viața aceasta în Împărăția veșnică. Așadar, să ne rugăm pentru ca sufletul monahiei Vartolomeia să fie primit în veşnicele locaşuri, iar pomenirea ei din neam în neam să fie veşnică”, a transmis PS Nicodim.

Monahia Vartolomeia Popovici s-a născut la data de 11 noiembrie 1938 în localitatea Bucium, județul Iași, absolvind școala elementară în satul Vânători, orașul Focșani, județul Vrancea. În 1956 s-a hotărât să meargă la mănăstirea Tismana și să-I fie mireasă a Mântuitorului Hristos. Deși în acea perioadă se deschideau fabrici, creându-se astfel numeroase locuri de muncă, ea a ales să slujească lui Dumnezeu, însă în urma nemilosului ordin de dare afară a călugărilor din mănăstiri, decretul nr. 410 din anul 1959, a fost nevoită să părăsească mănăstirea și să se angajeze la I.A.S. Popești-Leordeni, pentru a-și putea duce traiul de zi cu zi.

În 1975 a revenit la mănăstirea Tismana, împreună cu sora sa mai mică, Iulia, (acum maica Iustina stavrofora, stareța Mănăstirii Sfânta Ana-Orșova, Mehedinți), fiind călugărită în anul 1982. De-a lungul timpului, preacuvioșia sa a primit mai multe ascultări, atât în cadrul Centrului Eparhial al Mitropoliei Olteniei, cât și la mănăstire, iar în vara anului 1998 a hotărât să se retragă la Schitul Cioclovina de Sus, ducând viață de anahoret. În anul 2013 a trecut printr-o grea încercare, purtând o grea suferință timp de șase luni, iar după ce a trecut peste această încercare, s-a reîntors la Cioclovina, unde a rămas până în 2018, când a revenit la mănăstirea Tismana din cauza unei suferințe, dându-și obștescul sfârșit la data de 9 aprilie 2021.