ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Pictorul Sorin Dumitrescu - fondator al Fundației Anastasia - a decedat la vârsta de 78 de ani, potrivit Agerpres.

Sorin Dumitrescu a fost membru corespondent al Academiei Române din 2006.

Conform Academiei, Dumitrescu s-a născut în București la 18 martie 1946. În perioada 1959-1963 a urmat cursurile Liceului de Arte Plastice "Nicolae Tonitza" din București. Între anii 1964-1970 a fost student al Institutului de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu", secția Pictură, la clasa maestrului Corneliu Baba.

În anul 1992 înființează Fundația Anastasia, coordonând departamentele editorial (peste 400 de titluri publicate până în 2002); video (peste 250 de documente video); imagine (peste 60 de expoziții tematice, de grup sau personale, organizate la Galeria Catacomba, centru-pilot de artă contemporană al Muzeului Național de Artă al României).

În 2004, Fundația Anastasia devine organizație de interes public prin hotărâre de guvern. În 2005 devine doctor în arte vizuale la Universitatea de Arte din București și profesor titular al universității, arată sursa citată.

A avut expoziții personale în țară, în străinătate, dar și producții video. Este autor al mai multor volume.

Este laureat cu Premiul pentru pictură al Uniunii Artiștilor Plastici din România - 1980.

A primit Premiul Fundației și Forumului ''Peter Ludwig'', Aachen, Germania, în 1989, Marele Premiul al Uniunii Artiștilor Plastici din România, în 1990, și Premiul Primăriei Municipiului București pentru prezența în viața culturală a cetății - 1998.
 
***ActiveNews publică In Memoriam eseul academicianului ”CINE NE VREA ETRUSCI?
 
Motto : ,,Ce face poporul  român este mai puțin important decât faptul că ESTE pe lume". Petre Țuțea

Un alt mod de a ,,etrusciza" un popor de oameni, de a-l scoate rapid din lume și de a-l arunca în neființă, atunci când încă este în viață, poate fi imediat realizat redistribuindu-i valorile  sub forma artizanală  a gadjeturilor folclorice kitsch, ieftine, gustoase și jubilante.
 
Este cocoașa Muzeului Țăranului Român și una din nerușinările a cărei simplă existență acuză întreaga Românie. În vreme ce fața fercheșă a M. Ț. R-ului – cea  dinspre ,,Kiseleff” – este abia -abia frecventată de public, cocoașa lui, crescută urât și imund în dosul clădirii, direct pe șira spinării prestigioasei instituții muzeale europene - vizibilă, har Domnului, doar dinspre ,,1 Mai"- este asediată sistematic de o maree de negustori ambulanți și de cetățeni abulici, majoritatea cu grătarele lor... Generoasele spații exterioare ale muzeului sunt astăzi iarmaroace de podoabe, acadele și troace de tot felul, toate neapărat cu izul ,,tradiției"! 
 
De pe ,,surse", gurile rele zic că bietul muzeu reușește să existe numai și numai grație acestui imens obor inform. Aceleași guri mai zic , că  M.Ț.R-ul ar pierii ! fără această ,,negustorie muzeală" care, la mai bine de 25 de ani de la decesul ,, mult stimatului și mult iubitului", continuă să urmeaze cu evlavie prețioasele sale indicații privind eficiența economică a  ,,muncii productive" ? ! Ca urmare, tot ele zic, că ceea ce numesc batjocoritorii ,,cocoașă", ar fi de fapt un miraculos model muzeal de ,,muncă productivă”, care produce zăngănind bani folositori, pentru foloase cuvenite !
 
Desigur, bârfele gurilor rele nu privesc câtuși de puțin competențele DNA-ului ; în schimb vizează pe toți mișeii care, într-un fel sau altul, au contribuit la propulsarea în fruntea M.Ț.R-ului a unui manager repetent la capitolul cultură spirituală. O fi sau nu o fi adevărat, cert este că de la dispariția lui Horia Bernea și până în clipa de fată, M.T.R-ul a decăzut periculos, până în preajma limitei dintre existent și inexistent.  Adică enorm. Atrag atenția că actualul manager ignoră faptul că răspunde de starea și mersul singurei  instituțiii care deține codul identitar al românilor, fără de care rămânem toți de izbeliște, ca și rași de pe fața pământului, mai rău ca etruscii.
 Oare de unde ne vine și unde ne poate duce pacostea acestui inept talcioc țărănesc ? 

Domnilor,
fericitul manager al unui muzeu cu un patrimoniu adulat în cor de toți străinii, dar care refuză, nu poate sau, pur și simplu, îi este lene să ,,interacționeze" cu bogatele căi ale diplomației culturale sau cu distinsele loji muzeale ale civilizației și culturii universale, toate, fără excepție, receptive la geniul unic al creativității țăranului român, se impune de la sine urgent schimbat.  La Mogoșoaia, cu chiu cu vai, revirimentul pare să fi început. 
S-ar cuveni s-o ia din loc și la M.Ț.R !