Doxologia publică azi, la aniversare a 107 ani de la nașterea Duhovnicului Neamului, un interviu realizat de monahia Monahia Fotini de la Mănăstirea Paltin-Petru Vodă cu vrednicul de pomenire sfânt părinte Justin Pârvu, pe care îl redăm integral mai jos:

Pe cât de mare va fi pocăința noastră și plânsul că suntem ultimii dintre păcătoși, cu atât vom câștiga mai mare milă de la Dumnezeu. Măi, să știi, cât ai clipit, ai și păcătuit. Nu este nimeni fără de păcat. Să avem mereu înaintea ochilor, această stare de pocăință și să fim atenți clipă de clipă asupra noastră înșine, cum greșim, ca să ne luptăm câtuși de puțin cu patima! Dacă vom avea această trezvie permanentă asupra inimii noastre, vom reuși să înaintăm în viața duhovnicească.

Dar ce treabă am eu cu păcatele altora? Ție nu trebuie să îți pese de ce are celălalt în inima lui, tu să nu ai gânduri împotriva fratelui, tu să îți păzești inima de răutate. Iar Dumnezeu, văzând dorința ta spre pace și dragoste față de fratele, te va încununa pe tine, și vei simți o bucurie cerească în inima ta. Cu cât vei ierta mai mult fratelui, cu atât Dumnezeu te va iubi mai mult.

Mai întâi de toate, trebuie să simți în inima ta că ai iertat și nu îți mai amintești greșeala fratelui. 

Să te rogi lui Dumnezeu să șteargă din inima ta amintirea acelei răni! Dar să te rogi cu insistență, nu așa, superficial. Și Dumnezeu îți va dărui dragoste față de fratele, iar dragostea uită răul și iartă toate. Dragostea și Harul lui Dumnezeu sunt cele ce ne preschimbă, nu sforțarea noastră. Sforțarea noastră ajută însă, ca să atragem Harul lui Dumnezeu.

Păi, de ce te temi? Cu cât vei răbda mai multe ocări de la alții, cu atât te vei încununa mai mult. Vrei să fugi de cununi? Cum vine asta? Trebuie să-i vedem pe frații noștri ca pe niște îngeri, iar pe noi sub picioarele tuturor. 

Nu așa! Tu trebuie să fii senin și cu inima deschisă! Și să nu stați mult în gânduri că celălalt are ceva împotriva ta. Nu asculta gândurile, că altfel te vei încuia ca o țestoasă în carapace și vei trăi în lumea ta, care nu e întocmai și cu lumea reală. 

Prin smerenie și rugăciune către Domnul pentru acea persoană. Poate ea nu se va schimba, dar Domnul îți va da ție iubire față de ea și nu te va mai afecta. Iubirea vindecă orice rană. Dar dacă suntem și noi arțăgoși și ne purtăm țanțoși și aroganți, cum să avem pace? Dacă ți-e frică, înseamnă că nu ai pace, nu ai liniște interioară. Zaci într-un stres continuu că ce o să-ți facă „x” sau „y” și cauți să te protejezi în permanență de conflicte. Păi, asta nu e viață duhovnicească, măi! Eu trebuie să caut să mă smeresc eu, nu să-l schimb pe fratele sau să aștept să se schimbe celălalt. Înseamnă că eu mă cred mai bun, mai desăvârșit decât el.