Unul dintre cei mai cunoscuți medici români, dr. Adina Alberts atrage atenția că masca de protecție nu este un accesoriu inofensiv, putând comporta riscuri asupra unor categorii de oameni, motiv pentru care nu ar trebui să fie impusă tuturor. Medicul se pronunță în favoarea prevenției și recunoaște că purtarea măștii poate fi utilă în acest sens, dar se pronunță împotriva impunerii obligativității acesteia. Totodată, dr. Adina Alberts contestă obligarea elevilor să poarte măști la susținerea examenelor de final de ciclu școlar, explicând că lipsa oxigenării corecte poate determina scăderea capacității de concentrare, amețeală, confuzie, tahicardie ș.a.

„ATENȚIE! MASCA NU ESTE UN ECHIPAMENT DE PROTECȚIE INOFENSIV

Obligativitatea purtării unei măști în spațiul public închis, la serviciu sau în școală, nu poate fi impusă tuturor.

Iată de ce:

1. O cercetare care datează din aprilie 2008 arată că „saturația de oxigen din sângele arterial a celor 53 de chirurgi voluntari în acest studiu a scăzut considerabil în urma purtării măștii de protecție (…) a scăzut încă din prima oră, în cazul persoanelor cu vârsta de peste 35 de ani”, se arată în această cercetare.

2. Cei care suferă de boli precum BPOC, emfizem pulmonar, boli cardiace, astm, își pot agrava starea de sănătate prin faptul că „fac un efort major de a-și umple plămânii cu oxigen”, se arată într-un comentariu al medicului Kimber Stout, doctor în științe medicale. Persoanele care poartă mască timp îndelungat pot suferi un anumit grad de toxicitate în organism prin respirarea propriul dioxid de carbon. „Dacă masca de protecție obstrucționează felul în care persoana respiră, se poate ajunge la situația în care există mai mult CO2 în plâmâni decât oxigen”, a mai spus dr. Stout.

3. O să vă întrebați, probabil, „Atunci chirurgii cum pot să opereze 12 ore cu mască la gură fără să li se facă rău?”. Evident, această desaturare îi afectează – „scăzându-le SpO2 chiar și cu 20%”, conform unui studiu realizat de cercetătorii de mai multe universități de medicină din Turcia. După un timp intervine un mecanism compensator. Este ca un antrenament care necesită luni de zile de efort de adaptare din partea organismului.

4. În plus, dovadă că masca chirurgicală nu este un dispozitiv inofensiv o reprezintă faptul că s-a creat un aparat portabil, un concentrator de oxigen, destinat cadrelor medicale sau celor care poartă timp îndelungat masca pe față. Cercetătorii de la Universitatea Stanford au creat un concentrator de oxigen care se poate atașa la măștile de tip N95.

Vă asigur că sunt un mare susținător al prevenției, iar purtarea măștii este foarte utilă în acest sens. Dar fără impunerea obligativității.

Și acum vă întreb:

Cunoscând aceste riscuri, sunteți de acord ca elevii să poarte aceste măști la școală? Oare doamna ministru al Educației, Monica Anisie, cunoaște aceste date științifice incontestabile?! Dacă da, de ce insistă ca elevii să meargă în sălile de cursuri și să își susțină examenele de Bacalaureat, respectiv Evaluarea Națională, cu măști pe față?! Desaturarea hemoglobinei prin lipsa oxigenării corecte determină scăderea capacității de concentrare, amețeală, confuzie, tahicardie. Cum credeți, stimată doamnă ministru, că se poate susține un examen, în astfel de condiții?!

Dacă nici acest argument nu vă va convinge de faptul că dvs persistați într-o direcție greșită, atunci nimic nu o va face și ne dăm seama că nu sunteți altceva decât o interfață a unor conducători nepăsători față de soarta copiilor noștri”, a scris dr. Adina Alberts sâmbătă pe Facebook.