Runda interminabilă a negocierilor Consiliului European a dat naștere, la sfârșitul a patru zile și patru nopți de negocieri, unui Fond de redresare ecomomică în care marele câștigător este premierul olandez Mark Rutte.

Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1.824 de miliarde de euro pentru relansarea Europei. Concluzia vine dupa patru zile de tratative maraton si a fost anuntat pe Twitter de președintele Consiliului European.

„Am reușit!”, a transmis Charles Michel, președintele Consiliului European, marți dimineață, după o noapte grea de negocieri care a încheiat unul dintre cele mai lungi summituri ale UE din istorie, transmite Politico.

Liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord marți dimineață asupra unui pachet de 750 de miliarde de euro fonduri destinate redresării economice a blocului comunitar, grav afectat de criza coronavirus, care a omorât până acum 135.000 de persoane din UE.

Fondul de redresare al UE va fi compus din 390 de miliarde de euro sub formă de subvenții și 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Aceste sume se vor alătura celor aproximativ 1.000 de miliarde de euro, care vor forma bugetul Uniunii pe următorii 7 ani.

România nu a existat în negocierile de la summitul UE în care s-a discutat planul de relansare și a pierdut, susține europarlamentarul PSD Victor Negrescu. „Am plecat cu traista plină de promisiuni și am venit cu ea goală”, spune Negrescu. 

Acesta explică, printre altele, într-o postare pe Facebook, că cele 79,9 de miliarde de euro comunicate public de Klaus Iohannis sunt compuse și din împrumuturi, nu doar din granturi.

„Față de propunerea inițială a Comisiei Europene și a Parlamentului European, cetățenii europeni și România pierd prin decizia luată astăzi de Consiliul European privind bugetul european. Liderii europeni au decis asupra unui buget care reduce substanțial sumele propuse inițial pentru dezvoltarea rurală, cercetare, sănătate sau digitalizare ceea ce conduce la mai puțini bani, mai ales în termeni de granturi, pentru România, față de formula inițială. Planul de relansare, ambițios în concepție, are astăzi mai puține granturi decât în propunerea aprobată de Parlamentul European. Practic, România nu a existat în aceste negocieri, nu a avut o agendă clară și a obținut mai puțin decât formulele matematice sau cât ne trebuia dacă ne uităm la necesitățile reale ale țării noastre, decalajele de dezvoltare și impactul crizei COVID-19", a scris Negrescu, pe Facebook.

El a adăugat că cele 79,9 de miliarde de euro comunicate public sunt compuse și din împrumuturi, nu doar din granturi, iar atât în termeni de sume, cât și prin condițiile impuse țărilor beneficiare, România pierde față de ce se obținuse, obiectiv, prin formulele aplicate de instituțiile europene.

„Ce trebuia să primească România și nu a obținut echipa de negociere: minim 50 de miliarde granturi în viitorul buget european (fără planul de relansare), din cele 33 de miliarde din planul de relansare, minim 25 de miliarde în granturi în planul de relansare (acum avem multe împrumuturi), creșterea sumei alocate raportându-ne la noul val de îmbolnăviri de COVID din România, regula N+3 aplicată planului de relansare, mai puține condiționalități pentru a folosi banii mai ușor și în zonele de interes, să nu existe un rol al altor state membre sau un mecanism neclar în alocarea/blocarea banilor europeni pentru a nu ne afla în situația Schengen, alocarea pe anvelope naționale a programelor administrate de Comisia Europeană, un buget european consistent pentru sănătate care să ajute România, un buget mai mare pentru dezvoltarea rurală dat fiind faptul că a fost un program de succes în România, iar necesarul este încă foarte mare, fără resurse proprii care să coste prea mult România", a explicat europarlamentarul PSD.

Potrivit acestuia, România are oameni de valoare care ar fi putut negocia pentru țară, dar nu au făcut parte din echipa „ținută la secret".

„Nici măcar oamenii din Reprezentanța Permanentă sau experții din țară pregătiți pentru Președinția Consiliului UE, care știu bugetul european, nu au fost implicați. Sunt trist pentru România și dezamăgit că în ciuda apelurilor mele publice pentru un efort național, pur și simplu, s-a preferat adoptarea unei poziționări politice greșite. Credeți-mă că nu am nimic de împărțit cu nimeni, preferam doar ca România să obțină ce trebuie. Știu că puteam mai mult", a completat Negrescu.

El a susținut că „România nu a existat”, iar "rarele apariții" ale reprezentantului țării noastre au fost alături de "premierul controversat și contestat al Bulgariei", Boiko Borisov.

„Imaginile spun multe privind influența României sub conducerea dreptei care tot se lăuda în ultimii ani cu prieteniile sale în Europa. De fapt, aceste prietenii nu există. Au fost doar poze de campanie. Nu trebuie să mă credeți pe mine, puteți să citiți postările live de la Consiliul European ale Politico. Ce au obținut alte state: Olanda, Austria, Suedia și Danemarca au obținut scăderea granturilor, alocări preferențiale suplimentare pentru anumite țări din fondurile de coeziune: 1 miliard pentru Cehia, 500 de milioane pentru Germania, 300 de milioane pentru Slovenia, 200 pentru Belgia, 100 pentru Cipru și 100 pentru Finlanda, 5 țări au obținut reduceri de la plata contribuției la bugetul european (Danemarca 377 milioane, Germania 3,6 miliarde, Olanda 1,9 miliarde, Austria 565 milioane, Suedia 1 miliard)", a menționat el.