ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


EXCEPTIONALA MOTIVARE – Judecatorul Radu Rares Dusa de la Curtea de Apel Cluj devoaleaza pas cu pas santajul Guvernului, scrie în exclusivitate Lumea Justiției: "Toate aceste HG-uri au impartit populatia Romaniei in persoane vaccinate si nevaccinate, punand semnul egalitatii intre o persoana nevaccinata si una bolnava si intre o persoana vaccinata si una sanatoasa, fapt pe care instanta il considera absolut inadmisibil… Se incalca libertatea constiintei persoanei de a decide daca alege sau nu sa faca vaccinul” (Sentinta). Având în evdere importanța subiectului redăm integral articolul cu mulțumiri aduse portalului Lumea Justiției

Autorii culegerilor de jurisprudenta romaneasca au material proaspat: spectaculoasa motivare a sentintei nr. 236/2021 din dosarul nr. 607/33/2021, prin care judecatorul Radu Rares Dusa de la Curtea de Apel Cluj le-a admis actiunea avocatilor Mikolt Kapcza si Gabriel Marin impotriva a trei hotarari de Guvern legate de starea de alerta: HG 826/2021 si HG 932/2021 (privind prelungirea succesiva a starii de alerta, cu cate o luna, din august pana in octombrie), precum si HG 990/2021 (pentru modificarea HG 932/2021, in principal in legatura cu implementarea certificatului verde / digital, menit sa-i discrimineze pe romanii nevaccinati).

Lumea Justitiei a prezentat zilele trecute actiunea celor doi avocati clujeni (click aici pentru a citi). De data aceasta, veti putea citi modul in care judecatorul Dusa explica in detaliu de ce nu se mai justifica prelungirea starii de alerta.

In primul rand, magistratul de la CA Cluj argumenteaza – bazandu-se pe insele cifrele comunicate de guvernul condus de Florin Citu (foto 1) – ca situatia pandemica este departe de gravitatea din mai 2020 (numarul infectarilor zilnice scazand drastic), iar Executivul a avut tot timpul din lume in aceste 16 luni sa ia masurile necesare. In acelasi context, Radu Dusa da exemplul altor state europene, care, la niveluri de infectari comparabile cu cel al Romaniei, nu se mai concentreaza pe spitalizarea bolnavilor, ci pe izolarea lor temporara, punand de mult capat starii de alerta.

Ipocritul regim Iohannis-Citu

De asemenea, judecatorul Dusa ii pune guvernului Citu oglinda in fata, amintindu-i ca acum ii umileste pe romani, dar nu a avut nicio tresarire ca asta-vara sa permita organizarea unor festivaluri cu sute de mii de participanti, iar saptamana trecuta sa desfasoare congresul PNL cu 5.000 de delegati – in niciunul dintre cazuri nefiind respectata distantarea fizica.

La ce bun GDPR-ul?

Alt aspect tratat de catre judecatorul de la Curtea de Apel Cluj se refera la faptul ca Guvernul ii obliga pe operatorii economici sa verifice certificatul verde al clientilor, fara ca acei operatori sa aiba autorizatie de prelucrare a datelor cu caracter personal.

Permanentizarea abuzurilor

Argumentand caracterul disproportionat al restrictiilor, Radu Dusa arata ca intreaga mascarada pusa in scena de guvernul Citu are ca scop real constrangerea romanilor de a se vaccina. Si nici macar prin lege, ci prin act infralegal – respectiv hotarare de Guvern. Or, asa ceva este monstruos in primul rand pentru ca incalca articolul 53 din Constitutie (care spune ca exercitiul drepturilor si libertatilor poate fi ingradit numai prin lege), iar in al doilea rand pentru ca nu exista niciun studiu care sa certifice eficacitatea vaccinurilor aflate acum pe piata si – mai rau – nu raspunde nimeni pentru efectele lor adverse. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, Executivul practica o cenzura de facto a vocilor care indraznesc sa vorbeasca despre riscurile vaccinurilor.

Caracterul disproportionat al constrangerii la vaccinare este dat si de faptul ca alternativa este formata din vaccinare si testare. Or, testele nu sunt deloc ieftine, iar administrarea lor frecventa ii va ruina economic pe foarte multi romani, puncteaza Dusa.

Situatia este cu atat mai revoltatoare, cu cat Guvernul ii obliga sa se vaccineze inclusiv pe romanii care au facut deja COVID-19 si astfel s-au imunizat natural, adauga judecatorul.

Concluzionand, magistratul arata ca cele trei HG-uri incalca atat Constitutia, cat si OG 137/2000 anti-discriminare si mai ales Legea nr. 55/2020, care impune ca restrictiile sa fie temporare, graduale, proportionale si nediscriminatorii. Or, avalansa de hotarari de Guvern privind prelungirea starii de alerta nu denota altceva decat permanentizarea abuzurilor si impiedicarea accesului real al romanilor la justitie, intrucat pana apuca o instanta sa anuleze pe fond o hotarare de Guvern, Executivul deja a emis urmatoarea HG de prelungire a starii de alerta.

Prezentam principalul fragment din motivarea sentintei:

„Trecand la solutionarea fondului cauzei, prin HG nr. 826/05.08.2021 Guvernul Romaniei a dispus prelungirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei incepand cu data de 11 august 2021 precum si stabilirea masurilor ce se aplica pentru combaterea si prevenirea pandemiei de COVID 19.

In esenta, Guvernul a hotarat prelungirea cu 30 de zile incepand cu data de 11.08.2021 a starii de alerta pe intreg teritoriul tarii instituita prin HG 394/2020 si HG anterioare, stabilind pe durata starii de alerta masurile de prevenire si control al infectiilor cu coronavirusul SARS COV 2, conditiile concrete de aplicare a acestor masuri, precum si institutiile publice care pun in aplicare, care urmaresc respectarea aplicarii masurilor pe durata starii de alerta, prevazute in masuri pentru cresterea capacitatii de raspuns si masuri pentru diminuarii impactului tipului de risc.

In ceea ce priveste prelungirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei, Curtea observa ca, Centrul National de Coordonare si Conducere a Interventiei a elaborat un document intitulat Nota de Fundamentare iar prin Hotararea Comitetului National pentru Situatii de Urgenta nr.53/05.08.2021 s-a propus prelungirea starii de alerta si masurile aplicate pentru combaterea pandemiei de COVID19.

Prin Hotararea Comitetului National pentru Situatii de Urgenta nr.53/05.08.2021 s-au facut propunerile pentru masurile ce se impun a fi luate sau mentinute in continuare, iar in documentul intitulat Analiza Factorilor de Risc intocmit de Departamentul pentru Situatii de Urgenta s-a aratat ca, din evolutia cazurilor confirmate se observa ca media zilnica a persoanelor noi confirmate in perioada analizata este de aprox. 138 de persoane in timp ce totalul cazurilor active ce reprezinta suma cazurilor confirmate in ultimele 14 zile plus persoanele internate la data raportarii cu mai mult de 14 zile de la data internarii la data de 02.08.2021 este de 1409 persoane.

In Capitolul 'Intensitatea Situatiei de Urgenta', s-a aratat ca numarul pacientilor internati in cadrul sectiilor de ATI a avut un trend crescator de la 38 la 23 iulie 2021 la 63 in 02.08.2021, si se mentioneaza o crestere semnificativa a numarului de focare active existente la nivel national de la 6 la 7 fara sa se arate in ce masura acest lucru se reflecta in politica sanitara a Guvernului.

Nota de Fundamentare reia toate aceste date aratate anterior concluzionand ca in absenta mentinerii unor masuri de restrictie este posibil pastrarea sau chiar accentuarea trendului a numarului de cazuri noi manifestat in ultima perioada.

Asa cum arata atat articolul 2 din Legea 55/2020 cat si preambulul legii, masurile restrictive trebuie insa sa fie cu caracter esentialmente temporar, gradual, proportional cu gravitatea manifestata a epidemiei, necesare pentru prevenirea si inlaturarea amenintarilor iminente la viata, integritate fizica si sanatate, in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atinge altor drepturi si libertati fundamentale.

Aceasta lege a fost adoptata ca urmare a instituirii unor masuri temporare si graduale urmand ca masurile restrictive de drepturi si cele de renuntare sau de relaxare sa se dispuna cu respectarea principiului egalitatii de tratament juridic pentru situatii comparabile sau identice fapt specificat la art. 1 Dispozitii generale.

Curtea observa ca starea de alerta a fost instituita pe teritoriul Romaniei prin HG 394/18.05.2020 fiind prelungita succesiv prin HG-uri cu cate 30 de zile pana la momentul actual. Anterior a existat instituita starea de urgenta din 18.03.2020.

La 18.05.2020 Guvernul a justificat starea de alerta prin necesitatea efectuarii unor stocuri de urgenta medicala, prin necesitatea unui raspuns amplificat la situatia de urgenta determinata de raspandirea noului coronavirus, situatie care a permis masuri de achizitionare a stocurilor necesare, masuri de prevenire si control a infectiilor.

Curtea considera ca, dupa mai mult de 1 an de la instituirea starii de alerta, la data adoptarii HG 826/05.08.2021 mentinerea acesteia nu mai este justificata. Aceasta deoarece Guvernul a avut ragazul necesar sa efectueze toate demersurile necesare pentru combaterea epidemiei, iar la momentul la care a fost emis actul normativ amploarea situatiei de urgenta nu mai justifica prelungirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei.

Astfel, cele aproximativ 138 de persoane confirmate zilnic in perioada analizata nu erau in masura sa necesite un raspuns amplificat si sa determine mentinerea intregii tari in situatia de urgenta, fiind posibila mentinerea situatiei sub control prin functionarea normala a sistemului sanitar care nu poate fi pus in pericol ca urmare a acestui numar scazut de cazuri. De asemenea, nu se reliefeaza o intensitate a situatiei de urgenta, o insuficienta a capabilitatilor de raspuns, iar factorii de risc analizati nu justifica necesitatea impunerii starii de alerta tocmai pentru ca lipsesc orice date care ar fi impus necesitatea mentinerii acestei masuri atat din continutul actului normativ, cat si din documentele care il fundamenteaza, precum si din datele statistice aratate.

Or, faptul ca 138 de persoane sunt pozitive nu arata impactul asupra sistemului medical, intrucat ele pot sa nu dezvolte viroze respiratorii sau alte complicatii. State ca Germania analizeaza in ce masura este incidenta spitalizarea persoanelor care au contractat virusul, deoarece aceasta este esential in cazul de fata si doar aceste persoane pot pune in pericol functionarea sistemului sanitar. Persoanele care nu dezvolta viroze respiratorii sau alte complicatii, desi pot transmite virusul, nu necesita din partea statului alte masuri decat acelea de a verifica respectarea masurilor de preventie in scopul izolarii o perioada de timp. Numarul persoanelor contaminate aratat prin chiar actele autoritatilor este atat de nesemnificativ, incat sistemul sanitar poate sa faca fata in conditii normale.

Potrivit art. 3 alin. 3 din Legea 55/2020, starea de alerta inceteaza inainte de implinirea termenului pentru care a fost declarata sau prelungita atunci cand analiza factorilor de risc indica faptul ca nu mai este necesara mentinerea unui raspuns amplificat.

Este de remarcat ca prin consultarea site-ului Ministerul Afacerilor Externe (www.mae.ro) rezulta ca, cu exceptia catorva state, majoritatea statelor europene au renuntat la regimul starii de alerta sau de urgenta tocmai pentru ca este o masura provizorie, exceptionala, menita a afecta drepturile si libertatile cetatenilor si care trebuie sa inceteze in momentul in care conditiile care au impus luarea acestei masuri nu mai sunt in fiinta.

Pe de alta parte, suplimentar normelor de tehnica legislativa prevazute in Legea 24/2000, articolul 7 din Legea 55/2020 a stabilit continutul Hotararilor prin care se stabileste sau se prelungeste starea de alerta.

Astfel, Hotararile de Guvern trebuie sa cuprinda baza legala, perioada starii de alerta, masuri pentru cresterea capacitatii de raspuns, asigurarea rezilientei comunitatilor si diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, conditiile concrete de aplicare si destinatarii acestora, institutiile si autoritatile care pun in aplicare si urmaresc respectarea aplicarii masurilor. Ca atare, masurile pentru diminuarea impactului tipului de risc trebuie sa se incadreze intr-o masura pentru asigurarea rezilientei comunitatilor, asa cum sunt mentionate la art. 5 alin. 2 litera d din Legea 55/2020.

Potrivit masurilor pentru asigurarea rezilientei comunitatilor (art. 4 al HG 826/2021), se arata ca in conditiile art. 5 alin. 2 lit. d din Legea 55/2020 este permisa participarea la una din activitatile prevazute in Anexa 3 art. 1 pct. 3, 4, 5, 5 indice 1, 6, 8, 9, 10, 11, 12, 12 indice 1, 13, 20, 21, 22, 23, 24, 27, 30, 33, art. 6 pct. 7 si 8, art. 9 pct. 4, 14, 15, art. 12 alin. 3 conditioneaza participarea numai a persoanelor care se afla in una dintre urmatoarele situatii: sunt vaccinate impotriva virusului SARV COV 2 si au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, prezinta rezultatul negativ al unui test nu mai vechi de 72 de ore, prezinta rezultatul negativ certificat al unui teste antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore, se afla intre perioada cuprinsa intre a 15 zi si a 90 zi ulterioara confirmarii cu Sars Cov 2.

Potrivit art. 5 alin. 2 lit. d din Legea 55/2020 invocat de HG, masurile pentru asigurarea rezilientei sunt masuri de protectie a vietii si pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sanatatii persoanelor, inclusiv instituirea carantinarii sau izolarii la domiciliu. Masurile pentru diminuarea impactului de risc potrivit art. 5 alin.3 litera a din Legea 55/2020 sunt restrangerea sau interzicerea organizarii si desfasurarii unor demonstratii, procesiuni, concerte sau altor tipuri de intruniri in spatii deschise precum si cele de natura culturale, stiintifice, sportive sau de divertisment in spatii inchise.

Activitatile restrictionate pentru participarea carora se impune numai participarea persoanelor vaccinate, care au prezentat rezultatul unui test negativ sau a unui test antigen rapid sunt competitiile sportive, desfasurarea de spectacole drive in, a unor concerte, festivaluri publice si private sau a altor evenimente culturale, organizarea de evenimente private, nunti, botezuri, mese festive, cursuri de instruire sau workshop-uri, activitati in bar, cluburi sau discoteci, activitati in spatii inchise in domeniul salilor de sport sau fittnes unde daca incidenta cumulata la 14 zile este mai mica sau egala cu 3 la mia de locuitori este posibil sa participe doar persoanele vaccinate, precum si activitatea operatorilor care administreaza sali de jocuri.

Curtea constata ca masurile sunt suplimentare asigurarii protectiei, a distantei intre participanti sau spectatori, limitarii unei capacitati a salii sau limitare la un numar de participanti.

Prin HG 932/09.09.2021 a fost dispusa prelungirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei incepand cu data de 10.09.2021, fiind stabilite masurile care se aplica pentru prevenirea si combaterea pandemiei de Covid-19. Aceste masuri au fost aceleasi cu cele stabilite de HG 826/05.08.2021 pana la adoptarea HG 990/17.09.2021. Si aceasta hotarare nu specifica, asa cum cer prevederile Legii 55/2020, de ce este necesara continuarea starii de alerta, iar actele care o fundamenteaza nu justifica luarea acestei masuri, datele aratand 2.226 persoane testate pozitiv. Chiar daca este o crestere de la circa 138 de cazuri, nu reiese ca acest numar este in masura sa puna in pericol sistemul sanitar.

Pe de alta parte, aceasta hotarare chiar daca ar mentiona tipurile de risc realizand o evaluare concreta si nu formala si ar fi justificata statistic deoarece HG anterioara era nelegala ca urmare a lipsei situatiei de urgenta de amploare si intensitate deosebita, trebuia sa instituie si nu sa prelungeasca starea de alerta. Prelungirea pe timp nedefinit a unei stari exceptionale este contrara prev. art. 53 alin. 1 din Constitutia Romaniei, nefiind necesara intr-o societate democratica, deoarece dupa mai mult de 1 an si jumatate de la adoptarea starii de urgenta si a celei de alerta, Guvernul si sistemul medical trebuia sa faca fata situatiei pandemice, iar masura potrivit legii trebuia sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o.

Conform art. 1 alin. 3 din Constitutie, Romania este stat de drept, democratic si social in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme. Or, acest lucru contravine instituirii unei stari de alerta care sa permita eludarea cadrului constitutional si prin care Guvernului sa ii fie arogate competente exceptionale prin permanentizarea acestei stari.

Curtea remarca ca la data de 09.09.2021, cand a fost adoptat HG 932/2021, a inceput festivalul Untold, care a avut o participare potrivit organizatorilor de 360 de mii de persoane, circa 75.000 de persoane pe zi, iar cu toate ca Guvernul a invocat cresterea activitatii epidemice, nu a modificat conditiile stabilite pentru participarea la festivaluri, lasand plafonul maxim de 75.000 persoane. Anterior, doar la Cluj-Napoca au mai existat festivalurile Electric Castle (la care au participat circa 186.000 persoane) si Jazz in the Park (cu circa 100.000 persoane), in timp ce la Bucuresti s-a desfasurat festivalul Saga (cu participarea a circa 135.000 de oameni) si Congresul Partidului National Liberal (cu circa 5.000 de oameni prezenti in interiorul locului de desfasurare). Or, in conditiile in care astfel de evenimente ar avea loc lunar, majoritatea populatiei ar fi purtatoare a virusului SARS-COV-2, iar Romania ar ramane permanent in stare de alerta. Prin urmare, s-a luat dubla masura a restrictionarii pe de o parte de la evenimente firesti (cum ar fi activitatile sportive, luatul mesei la un restaurant, activitati cu adevarat culturale), iar pe de alta parte a fost permisa organizarea unor evenimente ce implica participarea a zeci de mii de persoane si care genereaza o aglomerare de persoane unde este discutabil daca se poate mentine o distanta de control si aceasta modalitate de normare este cel putin nefireasca.

Ulterior adoptarii HG 990/17.09.2021, s-au modificat si completat Anexele 2 si 3 din HG 932/2021, in sensul in care la Anexa 2 art. 4 s-a modificat fiind permisa participarea la una dintre activitatile prev. in Anexa 3 art. 1 pct. 3, 4, 5 indice 1, 8 indice 1, 10-12 indice 1 numai a persoanelor care se afla in una din urmatoarele situatii: sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 si au trecut 10 zile de la vaccinare, prezinta rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore, prezinta rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infectia cu virusul nu mai vechi de 48 de ore, se afla in perioada cuprinda intre a 15 si 180 zi de la infectarea cu SARS CoV2.

Potrivit alin. 3 persoanele fizice sunt obligate sa faca dovada situatiilor prevazute la alin.1 si 2 prin intermediul certificatelor digitale ale UE privind Covid 19 in conformitate cu OUG 68/2021.

OUG 68/2021 a fost adoptata avand in vedere aplicarea Regulamentului UE 2021/953 al Parlamentului European si al Consiliului din 14.06.2021 pentru a facilita libera circulatie pe durata pandemiei de COVID19.

Curtea observa ca aceasta ordonanta priveste categoria drepturilor si libertatilor fundamentale, situatie care impunea, potrivit art. 73 din Constitutie adoptarea acestor masuri prin lege organica, iar pe de alta parte certificatul mentionat de Regulament este menit sa faciliteze circulatia persoanelor pe teritoriul UE, deci intre statele Uniunii si nu pe teritoriul statelor nationale. Astfel, prin HG s-a introdus obligativitatea de a prezenta Certificatul verde, ceea ce conduce la restrangerea unor drepturi si libertati ale cetatenilor.

De altfel, HG instituie peste prevederile OUG extinderea folosintei certificatului, persoanele fizice trebuind sa prezinte acest certificat in conditiile in care urmeaza sa participe la activitatile restrictionate. Verificarea certificatului nu este facuta doar de catre agenti ai autoritatilor publice, ci ea trebuie facuta si de agentii economici care desfasoara activitati prin persoanele angajate, implicare inadmisibila si care presupune cunoasterea starii de sanatate a persoanei respective.

Prevederile art. 7 din Legea 24/2000 definesc evaluarea preliminara a impactului actelor normative ca fiind un set de activitati si proceduri realizate cu scopul de a asigura o fundamentare adecvata a initiativelor legislative.

Evaluarea preliminara presupune identificarea si analizarea efectelor economice si sociale de mediu si bugetare pe care le produc reglementarile propuse. In cazul prelungirii starii de alerta, sunt incidente disp. art. 4 indice 3 din OUG 21/2004, fiind fundamentate pe analiza factorilor de risc de grupurile de suport tehnico-stiintific. Or, din toate aceste HG-uri nu rezulta a fi analizati factori de risc prevazuti asupra drepturilor si libertatilor fundamentale, impactul socio-economic, efectele asupra mediului macro economic de afaceri, sociale si asupra mediului inconjurator mentionate si de prevederile art. 31 a Legii 24/2000, fiind evidenta lipsa oricarei analize in privinta drepturilor si libertatilor fundamentale si a impactului socio-economic.


Autor: Valentin Busuioc / LUJU.RO

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews