Curtea de Apel București a fost investită cu 10 acțiuni în anularea Ordinelor de carantinare a Timișoarei, de către un grup important de timișoreni.
 
UPDATE: Acțiunea a fost respinsă.
 
Asociatia Academia Memoria de la Timișoara, prin presedinte av. Dr. Sbârnă Alexandru și reprezentată in instanta de avocat Ana Săcrieru, vicepreședintele Platformei civice ÎMPREUNĂ, a invocat nelegalitatea carantinării Timișoarei și localităților limitrofe decurgând din mai multe aspecte. Iată ce detalii din Dosar ne-au relevat aceștia:
 
Astfel, un procent de infectați mai mare a fost în Timișoara în timpul alegerilor locale și, totuși, atunci nu doar că nu au fost restricțiile actuale, ci chiar un grup mare de persoane au sărbătorit exact pe primarul care acum invoca același procentaj pentru a bloca Timișoara (primarul făcând o „baie de mulțime” în noaptea respectivă).
 
Nota red: Reamintim că în noiembrie 2020, când au avut loc alegerile cu ciudatele lor rezultate, Timișoara avea o rată de infectare de peste 8 la mie, mai mare decât cea la care s-a decis carantinarea orașului. Atunci, "În noaptea "sfântă" a alegerilor, pandemia a fost sistată".  
 
Cei declarați infectati cu virus se afla in spitale si provin si din alte zone, asadar nu sunt concludenti pentru procentajul "timisorenilor" infectati.
 
Procentul de 7 la mie inseamna mai putin de 1 la suta!
 
Ceea ce este cuprins in marja de imbolnavire anuala conform statisticilor oficiale.
 
OMS a declarat ca accelerarea de 40 de ori, in practica curenta a laboratoarelor, face ca testul PCR sa nu fie concludent la cei fara simptome, pe care ii scoate "fals pozitiv"!
 
Asadar nu toate rezultatele pozitive ar trebui incluse in procentaj, ci doar a celor cu simptome.
 
Ne aflam in sezonul in care se declanseaza crizele de respiratie la alergici, dar si racelile de sezon datorate diferentei de temperatura intre zi si noapte. Acest fapt determina raceli care sunt identificate prin testul PCR ca fiind "fals pozitiv".
 
Din punct de vedere psihologic restrictionarea libertatii de miscare a oamenilor provoaca o scadere a imunitatii, precum si probleme psihice. In plus, măsura carantinării nu este legală deoarece starea de alertă – de existența căreia depinde instituirea carantinării – este afectată de următorul viciu de legalitate: HG care a prelungit starea de alertă valabilă în ziua de 8 martie, precum și HG care a prelungit starea de alertă începând cu data de 13 martie AU PRELUNGIT în mod nelegal o stare de alertă care a fost anterior prelungită printr‐un HG (nr. 1065/11.12.2020, când exista un guvern provizoriu).
 
Iar un guvern provizoriu nu putea în mod legal și constituțional, conform art. 110 alin. (4) din Constituția României, să emită un asemenea act. Astfel, conform prevederii constituționale anterior menționate „Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”.
 
Actele administrative atacate sunt si nemotivate, întrucât emitentul invocă pentru adoptarea măsurilor prevăzute în art. 7 alin. (5) din legea 136/2020, criteriul de risc menționat la lit. B, art.6 din aceeași lege: ”(...) b) urgență de sănătate publică de importanță internațională, certificată prin hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în baza declarației Organizației Mondiale a Sănătății;”
 
Acest criteriu de risc, din punctul nostru de vedere, are aplicabilitate prea largă. Acesta justifică carantinarea zonală a orcărei localități, avertizarea O.M.S vizând contextul internațional. Prin faptul că emitentul invocă acest criteriu de risc, pentru a justifica măsurile articolului 7 el nesocotește art.4 din legea 136/2020, care menționează, printre altele, că măsurile adoptate precum și grupurile populaționale care le suportă sunt stabilite ”de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență, în baza propunerii Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României.”.
 
Alegerea expresiei ”în baza propunerii” sugerează că și motivul care justifică carantinarea zonală este oferit de către Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României. Or din dosarul administrativ nu rezulta îndeplinirea cerinței prevăzute de art. 4 din Legea 136/2020.