Germina Nagâț, fosta șefă a Direcției Investigații a Consiliului Național pentru Studierea Activității Securității (CNSAS), adusă fără nici o pregătire de specialitate în această funcție de către fostul membru al Colegiului Mircea Dinescu pe vremea când făcea Troikă cu Andrei Pleșu și Horia Roman Patapievici, în prezent membră a Colegiului din partea USR, a avut cunoștință încă din 2006 despre documentele care au stat la baza deciziei justiției că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității. Este concluzia care se desprinde în urma unei anchete efectuate de CNSAS și puse la dispoziția redacției la cererea ActiveNews. Fapta este penală și confirmă suspiciunile asupra acestei spețe emise de mai mulți jurnaliști veterani. Nu colaborarea lui Traian Băsescu este în discuție ci tribuna morală putrezită pe care s-au urcat toți intelectualii GDS în cârca lui pentru a se lepăda apoi de el, când nu le-a mai fost de folos. Măcar acum să-și aducă aminte că subsemnatul i-a spus că se va întâmpla acest lucru în momentul în care au început să-i lingă tălpile (și nu numai).

La rândul nostru oferim mai jos documentele opiniei publice și organelor de anchetă.

SCURT ISTORIC

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri, 23 martie, că fostul președinte român Traian Băsescu a fost colaborator al Securități. Judecătorii Curții Supreme au respins acțiunea lui Traian Băsescu împotriva deciziei Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității, care l-a declarat colaborator al fostei Securității, scria pe site-ul Europa Liberă, o umbră confiscată a fostului post de radio, Andreea Pora, o fostă susținătoare a președintelui Traian Băsescu și totodată redactor șef la organul Grupului pentru Dialog Social (GDS), revista „22”.

„Respinge, ca fiind inadmisibilă excepția de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul - pârât Băsescu Traian”, e sentința definitivă a Înalte Curți de Casație și Justiție a României. Fostul președinte a declarat la Curtea de Apel București că nu a știut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ deși a fost pus să semneze cu numele de cod „Petrov” și că va face demersuri legale la CEDO.

Traian Băsescu a fost verificat de mai multe ori de către CNSAS, ultima adeverință, de necolaborarea cu Securitatea, fiind din februarie 2014. Celelalte sunt din 2002, 2004, 2006 și 2009. Traian Băsescu a fost verificat din oficiu, în postura de candidat la europarlamentare, iar cercetarea ar fi fost făcută de un angajat al Direcției de Investigații, care, potrivit surselor Europa Liberă, ar fi fost angajat al SRI înainte să vină la CNSAS, mai scrie fosta plagiatoare Andreea Pora într-un act banal de manipulare, așa cum ne-a obișnuit și în alte cazuri.

Prin aruncarea în cârca unui simplu angajat a responsabilității cercetării Președintelui României înainte de a candida, în timp ce era în funcție și după, în noua calitate de candidat la Parlamentul European, Andreea Pora încerca să-și acopere total nedeontologic tovarașa, pe Germina Nagâț, chiar șefa Direcției de Investigații și premiantă a GDS:

"Premiul Grupului pentru Dialog Social pe anul 2013 se acordă doamnei Germina Nagâț, director la Direcția de Investigații din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), pentru devotamentul admirabil cu care servește cauza adevărului istoric, a confruntării cu un trecut traumatic (ale cărui efecte continuă să se facă, din păcate, simțite) și a consolidării culturii politice democratice din România.

În condițiile atacurilor necontenite împotriva statului de drept și ale eforturilor de reabilitare a Securității, Germina Nagâț a dovedit că o instituție precum CNSAS trebuie si poate să actioneze cu probitate, demnitate si competență. Prezentul și viitorul României depind și de curajul investigării oneste a ceea ce a însemnat dictatura comunistă", scria GDS în organul său.

După cum dovedesc informările puse la dispoziția redacției ActiveNews de Comisia de Anchetă și Conducerea CNSAS, la data acordării Premiului GDS, Germina Nagâț, ferocea „luptătoare cu securiștii” și „onesta investigatoare”, pitise deja cu devodament admirabil (în numele cărei cauze?) de cel puțin două ori dovezile de colaborare cu Securitatea ale lui Traian Băsescu.

Astăzi Pora se întreabă cu prefăcută uimire în organul „22” dacă „Îl au la mână serviciile secrete pe Iohannis?”. Cu suspiciuni mai mult decât rezonabile, în baza dovezilor de mai jos, ne putem întreba acum, peste ani, dacă nu acesta a fost modul în care Băsescu a fost „ținut în mână”, respectiv șantajat, de membrii „rețelei deschise” Soros-GDS care navigau în jurul lui precum gunoaiale din urma unei comete.

Mugur Ciuvică, cel care se poate spune că a declanșat tot acest tăvălug, afirmă că după ce l-a acuzat pe Traian Băsescu că este fost colaborator al Securității, el a pierdut procesul cel aflat atunci în funcția de președinte al României în baza unei Decizii a CNSAS (PDF AICI) în care se spunea că „lui Băsescu nu i se poate atribui calitatea de colaborator al Securității”.

La acea dată, în 2006, șefa Departamentului Investigații a CNSAS era Germina Nagâț, care a intervenit și public în favoarea lui Băsescu, spune Antena 3.

Ancheta CNSAS arată că la data respectivă, „G. Nagâț - director al Direcției Investigații - avea cunoștință despre documentele preluate de la SRI atât din Decizia 310, încă din 2006 (...) cât și din ELO” - baza de date electronică internă a CNSAS. Totodată, au fost puse la dispoziția CNSAS de către fostul președinte Emil Constantinescu și Mugur Ciuvică și „documentele preluate în comisie mixtă în 2006, referitor la Traian Băsescu”, se mai arată în Raportul CNSAS.

„Toate dosarele care au condus la investigația din 2019 se aflau în arhiva CNSAS încă din perioada 2005-2008, ceea ce înseamnă că, în mod sigur, au fost înregistrate în baza TOTAL a Direcțiiei Investigații înainte de emiterea notei de constatare din 2013”, subliniază CNSAS.

Nagâț este în prezent membră în Colegiul CNSAS, propusă și susținută de USR. În baza dovezilor pe care le prezentăm mai jos, premianta GDS ar trebui sau să-și dea demisia imediat, ceea ce ne îndoim profund, sau să fie propusă suspendarea ei din funcție de către Colegiul CNSAS până la finalizarea unei anchete penale comune a Parchetului General și DNA (având în vedere rangul demnitarului favorizat), care ar trebui declanșată de urgență.

Dacă dovezile că a încălcat legea sunt suficiente, Biroul de coordonare al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității poate solicita demisia sau revocarea din funcție a Germinei Nagîț, independent de ancheta penală.

Jurnalistul Cornel Nistorescu a scris: „Pentru Germina Nagîț și pentru toți cei implicați în dosirea probelor din dosarul lui Traian Băsescu, reproduc un paragraf de lege care ar trebui să-i pună serios pe gînduri.

Art. 12.

Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:

a) efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale;

b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Și mai sunt cîteva legi care s-ar putea să le creeze uriașe probleme pentru perioada următoare.”

Între aceste legi se află inclusiv Legea CNSAS și cadrul legal ce prevede obligațiile unui funcționar public.

Conform LEGII Nr. 187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste, ART. 24:

„(1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi de către alte persoane decât cele prevăzute la art. 20 atrage, de asemenea, răspunderea penală, civilă, administrativă sau disciplinară, după caz.

(2) Sustragerea, tăinuirea, falsificarea, contrafacerea, deteriorarea sau distrugerea dosarelor, registrelor și a oricăror documente ale securității se pedepsesc potrivit legii penale, maximul pedepsei majorându-se cu 2 ani.

(3) Eliberarea de adeverințe, documente sau copii de pe acestea din dosare sau informații despre acestea, în alte condiții decât cele prevăzute în prezenta lege, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(4) Darea spre publicitate a unor date sau informații din dosare, necorespunzătoare adevărului, de natură să lezeze viața, demnitatea, onoarea sau reputația unei persoane constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

(5) Prezentarea denaturată a datelor din dosarul de securitate, în scopul discreditării sau al nedeconspirării, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a mai lucra în domeniul arhivelor.”

Iată DOCUMENTELE: