Doi cunoscuți jurnaliști, Bogdan Tiberiu Iacob (Inpolitics) și Ion Spânu (Cotidianul) prezintă date mai puțin sau deloc cunoscute legate de activitatea, nu doar medicală, ci și politică, a medicului Emilian Imbri. Personaj omniprezent în ultimele luni de pandemie, pe toate posturile de televziune, la orice ceas din zi. Ale cărui afirmații recente, conform cărora„e vremea dictaturi medicale”, nu au inflamat opinia publică, așa cum s-a întâmplat în cazul Cristi Puiu.

„Politruc în cel mai pur sens al cuvîntului, EMILIAN IMBRI, actualul director al Spitalului de boli infecțioase „Victor Babeș”, se dovedește a fi și un impostor sadic, ahtiat după aprecierile celor de la Putere, oricare ar fi aceasta. Zilele trecute, Imbri a fost invitat telefonic – unde altundeva? – într-o emisiune la Digi 24 și a făcut o declarație absolut imbecilă”, scrie  jurnalistul Ion Spânu în Cotidianul.

Pornind de la un articol publicat de BTI în Inpolitics, cu biografia mai puțin cunoscută a dr. Emilian Imbri,  Spînu spune că astfel sunt scoase la iveală cîteva documente care pot constitui nu numai acuzații de moralitate îndoielnică, ci chiar elemente de ilegalitate.


Ion Spânu scrie:

„În primul rînd, Bogdan Iacob semnalează faptul că Emilian Imbri a fost în anii din urmă consilier guvernamental în vremea CDR, șef la CNAS, consilier parlamentar, consilier al ministrului Elena Udrea, consilier în guvernul Ponta! Adică, omu’ e bun la toate și la toți: și cu CDR, și cu PSD, dar, mai ales, cu Elena Udrea în vremea PDL. Este, așadar, nu un politruc oarecare, ci chiar definiția noțiunii de politruc!

Însă, cea mai importantă dezvăluire a lui Bogdan Iacob este cea referitoare la biografia sa medicală. Citiți cu atenție:

„Emilian Imbri s-a născut pe 3 martie 1954 și a absolvit medicina în 1980. Conform CV-ului oficial de pe siteul spitalului ”Victor Babeș”, pînă în 1983 el și-a făcut stagiatura la spitalul Universitar, iar după obținerea dreptului de liberă practică a lucrat ca medic ”de întreprindere” la dispensarul din localitatea Ulmeni, Călărași, cu o populație de 3-4000 de locuitori. Din 1987 devine redactor la Editura Medicală din București, pînă în 1996. Cariera lui de medic plin, de doar 4 ani cu indulgență, mai are o zvîcnire de cîteva luni între 1998-99, după care îmbrățișează cariera politico-administrativă”!

Cu alte cuvinte, statutul său de „medic de elită”, ca motivație pentru decorarea sa în luna iunie a.c. de către Gabriela Firea cu titlul de cetățean de onoare al Capitalei, nu are nici o legătură cu cariera de medic, ci strict cu evoluția sa pe scara politico-administrativă, acolo unde a reușit să lustruiască bine clanțele politicienilor de toate culorile.

De-a dreptul șocante sînt, însă, dezvăluirile legate de modul în care Emilian Imbri a ajuns directorul Spitalului de boli infecțioase „Victor Babeș”. Pentru că acestea sînt spectaculoase, le redăm prin această captură de pe site-ul „InPolitics: 

Faptul că Imbri nu are nicio specializare medicală, nici ranguri universitare, nu ar reprezenta o problemă, legea permițînd ca spitalele să fie conduse inclusiv de juriști sau economiști. Cu o excepție: spitalele care au și secții de cercetare.
Iar Ordinul nr. 1.082/2010 al ministerului Sănătății prevede nemilos, la articolul 1:
”Pentru spitalele clinice în care se desfășoară și activitate de învățământ și cercetare științifică medicală, managerul trebuie să fie cadru universitar sau medic primar și să fie absolvent al unor cursuri de perfecționare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătății și stabilite prin ordin al ministrului sănătății”.
Ori, în Spitalul Babeș se desfășoară activități de învățămînt și cercetare științifico-medicală, iar dr.Imbri nu este, conform aceluiași CV oficial, nici medic primar, nici medic specialist măcar, nici cadru universitar.

„Prezența în fruntea unui spital precum „Victor Babeș” a unui asemenea ipochimen indimenticabil, care vrea să instaureze „dictatura medicală”, fiind inconștient de faptul că asta seamănă a teorie fascistă din vremea cînd și dr. Josef Mengele visa la o „dictatură medicală”, poate fi încă o explicație pentru gradul extrem de redus al încrederii populației față de deciziile autorităților, legate de criza Coronavirus”, conchide jurnalistul Ion Spânu