Europarlamentarul Șerban Dimitrie Sturdza a transmis o scrisoare ministrului Educației și Științei al Ucrainei, Oksen Vasyliovych Lisovyi, în chestiunea celor 10 școli din regiunea Odesa aflate în litigiu administrativ cu ministerul, având ca obiect aprobarea limbii române, în locul celei așa-zise „moldovenești” de predare. De asemenea, Sturdza a adresat o interpelare Comisiei Europene, în care solicită aprobarea oficială a limbii române ca limbă de predare în școlile din regiunea Odesa și respectarea drepturilor minorității române în Ucraina.

CĂTRE: Domnul Oksen Vasyliovych Lisovyi

Ministrul Educației și Științei al Ucrainei

Obiectul scrisorii: Aprobarea oficială a limbii române ca limbă de predare în școlile din regiunea Odesa și stingerea litigiului aflat pe rolul instanței de contencios administrativ din Kiev

Stimate domnule Ministru,

În calitate de membru al Parlamentului European și reprezentant al României, vă adresez această scrisoare cu profunda convingere că valorile europene – democrația, statul de drept și protecția drepturilor minorităților – stau la baza colaborării noastre. Ucraina, ca stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, a demonstrat un angajament remarcabil în implementarea reformelor necesare. Totuși, există încă aspecte care necesită atenție urgentă, printre care situația comunității românești din regiunea Odesa, în special în ceea ce privește dreptul la educație în limba maternă.

Comunitatea română din Ucraina, recunoscută oficial ca fiind formată din 409.000 de persoane (conform recensământului din 2001), dintre care 124.475 locuiesc în regiunea Odesa, deținând o pondere de peste 50% în 44 de localități și o pondere de peste 30% în 79 de localități, se confruntă de decenii cu o problemă profundă: denumirea limbii de predare în școli.

În mod inexplicabil, după 1991, autoritățile ucrainene au înlocuit denumirea corectă, „limba română”, cu sintagma „limba moldovenească”, fără consultarea comunității afectate. Această decizie, având rădăcini în moștenirea din perioada sovietică, are un clar substrat ideologic și contravine standardelor europene privind drepturile minorităților.

Aș dori să subliniez că am luat cunoștință cu satisfacție de Declarația oficială a Ministerului dumneavoastră din 16 noiembrie 2023, prin care s-a anunțat renunțarea la termenul „limba moldovenească” în favoarea celui de „limba română”. De asemenea, am salutat hotărârea Guvernului Ucrainei din 18 octombrie 2023 (proces-verbal nr. 115), care a confirmat această schimbare.

În Declarația oficială a Ministerului Educației și Științei al Ucrainei din 16 noiembrie 2023 „privind utilizarea în Ucraina termenului „limba română” în locul termenului „limba moldovenească” ați arătat: „Guvernul Ucrainei a adoptat o decizie privind utilizarea conceptului de „limba română” în loc de „limba moldovenească” în Ucraina.

În prezent, se lucrează la alinierea legislației ucrainene în vigoare cu această decizie, ceea ce include multe acte normative interne. De asemenea, subliniem că toate actele ulterioare ale Guvernului vor fi adoptate ținând cont de aceste acorduri. Și toți funcționarii publici care vor încălca decizia Guvernului vor suporta responsabilitate disciplinară.

Faptele menționate în mass-media despre manualele tipărite se referă la exemplarele aprobate

pentru tipar în luna mai a acestui an. Majoritatea acestor manuale au fost tipărite vara, înainte de adoptarea deciziei de a nu utiliza conceptul de „limba moldovenească”. Astăzi, Ministerul Educației și Științei din Ucraina a oprit orice tipărire suplimentară a acestor manuale. De asemenea, se dezvoltă un mecanism pentru înlocuirea exemplarelor tipărite anterior cu manuale în limba română”[1].

Cu toate acestea, constatăm cu regret că, în pofida voinței lor, școlile din regiunea Odesa continuă să folosească denumirea „moldovenească”, iar autoritățile locale nu au intervenit pentru a corecta această situație. Un litigiu administrativ (dosar nr. 640/8013/21), inițiat în 2021 de 10 școli din regiunea Odesa care cer recunoașterea limbii române, este blocat în instanța de contencios administrativ din Kiev, fără nicio soluție. Asistăm astfel la un regretabil blocaj atât administrativ, cât și juridic care nu ajută Ucraina să avanseze în procesul de negocieri pentru aderarea sa la Uniunea Europeană

Pentru conformitate vă prezint aici lista celor 10 școli din regiunea Odesa afectate, aflate în contencios administrativ cu Ministerul Educației și Științei al Ucrainei. Precizez că lista cuprinde denumirile lor din anul 2021: 1) Școala medie Orlivka (română: Cartal) de gradul I-III a consiliului raional Reni; 2) Instituția de învățământ mediu general Novoselivka (română: Satul Nou) - liceu al consiliului sătesc Sărata, raionul Cetatea Albă/Bilhorod-Dnistrovsky; 3) Instituția de învățământ mediu general Dmytrivske (română: Dumitrești) a consiliului orășenesc Chilia/Kilia; 4) Școala de cultură generală Minyaylivka (română: Manju)a consiliului raional Sărata; 5) Școala medie Starosilya (română: Frumușica Veche) de gradul I-III a consiliului sătesc Petropavlivka (română: Păuleni), raionul Cetatea Albă/Bilhorod-Dnistrovskyi; 6) Instituția municipală „Școala medie Borysivka (română: Borisăuca)de gradul I-III” a consiliului raional Tatarbunar; 7) Școala medie Furativka (română: Furatu) de gradul I-II a consiliului raional Sărata; 8) Școala medie Utkonosivka (română: Erdec Burnu) a consiliului sătesc Safianivka, raionul Ismail; 9) Școala medie Komyshivka (română: Hagi Cruda) a consiliului sătesc Safianivka (română: Sofieni), raionul Ismail; Școala medie Ozernyanske (română: Babele) a consiliului sătesc Safianivka, raionul Ismail.

Pentru a remedia această situație și a demonstra angajamentul Ucrainei față de valorile UE, vă solicit respectuos să interveniți personal pentru a asigura că toate școlile din regiunea Odesa (inclusiv cele 10 aflate în litigiu) primesc aprobarea oficială a Ministerului Educației și Științei de a folosi denumirea corectă, „limba română”, în documentele și programele școlare.

Considerăm că astfel litigiul aflat pe rolul instanței din Kiev va putea fi soluționat amiabil, servind drept dovadă a asigurării respectării angajamentelor internaționale ale Ucrainei în domeniul drepturilor omului și a renunțării la politica sovietică de fragmentare artificială a comunității românești din țara dumneavoastră.

Domnule Ministru, rezolvarea acestei probleme nu este doar o obligație juridică, ci și o șansă de a arăta că Ucraina este un partener de încredere al UE.

Exprim convingerea că aprofundarea reformelor în domeniul drepturilor minorităților va consolida poziția țării dumneavoastră în negocierile de aderare la Uniunea Europeană și va întări relațiile prietenești de bună vecinătate cu România, un susținător-cheie al procesului de integrare europeană a Ucrainei.

Vă rog să primiți asigurările mele de respect și colaborare.

Șerban Dimitrie STURDZA,

membru al Parlamentului European