Publicată în revista sociologică Minerva, „Cenzura și suprimarea heterodoxiei Covid-19: Tactics and Counter-Tactics", detaliază experiențele profesioniștilor din domeniul medical care s-au pronunțat împotriva directivelor de sănătate publică și modul în care aceștia au reacționat la eforturile de suprimare a lor. Lucrarea a fost redactată de o echipă de cercetători israelieni și australieni, printre care Yaffa Shir-Raz de la Universitatea din Haifa din Israel, Ety Elisha de la Colegiul Max Stern Yezreel Valley din Israel, Brian Martin de la Universitatea din Wollongong din Australia, Natti Ronel de la Universitatea Bar Ilan din Israel și Josh Guetzkow de la Universitatea Ebraică din Ierusalim din Israel.

După cum a remarcat Dr. Robert Malone, el însuși un critic deschis al operațiunii COVID-19, publicarea acestui articol este deosebit de semnificativă, deoarece Minerva este publicată de „editura academică mainstream" Springer, o „revistă Q1 în subdomeniul său" de sociologie cu un factor de impact al cercetării , „decent" în științele sociale - ceea ce înseamnă că se bucură de o reputație puternică în cadrul domeniului său academic.

Malone a spus că articolul este, de asemenea, notabil pentru că unul dintre autorii săi, Yaffa Shir-Raz, „a dezvăluit povestea cu imagini video de la reuniunea internă de la ministerul israelian al sănătății" despre „modul în care au ascuns multe dintre descoperirile cheie privind efectele adverse ale vaccinului cu ARNm de la Pfizer". Mass-media și companiile de tehnologie au jucat un „rol central" în înăbușirea dezbaterii privind politicile COVID. Autorii și-au rezumat lucrarea afirmând că „apariția COVID-19  a dus la numeroase controverse cu privire la cunoștințele și politicile legate de COVID  și la o „amenințare percepută din partea medicilor și oamenilor de știință care contestă poziția oficială a autorităților guvernamentale și interguvernamentale din domeniul sănătății".

„Constatările noastre indică rolul central jucat de organizațiile media, și în special de companiile de tehnologie a informației, în încercarea de a înăbuși dezbaterea privind politica și măsurile COVID-19", au scris autorii. Acest lucru a fost realizat prin „utilizarea pe scară largă" a cenzurii și a „tacticilor de suprimare care au afectat reputația și cariera medicilor și oamenilor de știință disidenți, indiferent de statutul lor academic sau medical și indiferent de statura lor înainte de a exprima o poziție contrară". Ca urmare, au scris autorii, „în locul unei discuții deschise și corecte, cenzura și suprimarea disidenței științifice are implicații dăunătoare și de mare anvergură pentru medicină, știință și sănătate publică". 

Într-o postare pe Substack, Josh Guetzkow, unul dintre autorii lucrării, a descris modul în care a fost realizat studiul. Potrivit lui Guetzkow, studiul „s-a bazat pe interviuri aprofundate cu oameni de știință și medici din întreaga lume care s-au confruntat cu cenzura și suprimarea din cauza opiniilor lor cu privire la COVID-19".

Guetzkow a declarat că mulți dintre acești medici și oameni de știință ar fi cunoscuți publicului său, deși anonimatul lor a fost păstrat în lucrarea publicată. El a adăugat că, deși „realitatea crudă actuală a cenzurii și suprimării este, de asemenea, fără îndoială, familiară pentru majoritatea celor care citesc acest articol, va fi o noutate pentru mulți din afara cercurilor noastre". Prin urmare, a scris Guetzkow, „am simțit că ar fi valoros să fie documentată și discutată în literatura academică evaluată de colegi".

Constatarea cheie a lucrării este că „participanții la studiu au raportat că au fost supuși unei largi varietăți de cenzură și tactici de suprimare folosite împotriva lor atât de către instituția medicală, cât și de către mass-media, din cauza pozițiilor lor critice și neortodoxe cu privire la COVID-19". Printre „tacticile de cenzură și suprimare" descrise de participanții la studiu se numără „excluderea, etichetarea depreciativă, comentariile ostile și declarațiile amenințătoare din partea presei, atât a celei de masă, cât și a celei sociale; concedierea de către angajatorii respondenților; anchete oficiale; revocarea licențelor medicale; procese și retractarea lucrărilor științifice după publicare". De exemplu, participanții au raportat că „presa mainstream, care până atunci îi considerau intervievați dezirabili, au încetat să le mai ia interviuri și [au încetat] să mai accepte articole de opinie de la ei".

La scurt timp după aceea, au fost supuși denigrării de către mass-media, inclusiv fiind etichetați drept antivacciniști , „negaționiști COVID", „răspânditori de dezinformare" și/sau „teoreticieni ai conspirației". În plus, „surse terțe" aparent independente, cum ar fi „verificatorii de fapte" și alți medici, au fost folosite de mass-media pentru a-i submina public pe aceștia - și pe alții asociați cu ei.

A urmat cenzura online pentru mulți dintre medicii în cauză, care „au raportat că au fost cenzurați pe rețelele de socializare (de exemplu, Facebook, Twitter, TikTok, YouTube, Google, LinkedIn), inclusiv eliminarea „unora dintre postările, tweet-urile, videoclipurile sau chiar conturile lor". Acest lucru ar fi fost „însoțit de o notificare care susținea că au încălcat „regulile comunității"".

Unii respondenți au raportat chiar că au fost „defăimați de către propria lor instituție, cu intenția aparentă de a le afecta reputația și cariera". Alții „au primit un mesaj clar din partea instituției în care lucrau că nu aveau voie să se identifice cu instituția atunci când acordau un interviu sau o mărturie sau își exprimau opiniile - în unele cazuri, ca o condiție pentru a-și reînnoi contractul". Alții au fost „concediați din instituția lor sau au fost anunțați că nu li se va reînnoi contractul" sau, în alte cazuri, „au fost concediați sumar sau descalificați din poziții prestigioase, cum ar fi participarea la comitete de conducere în domeniul sănătății sau științific, sau editarea de reviste medicale, fără un proces echitabil sau transparență". Acest lucru s-a făcut adesea în cooperare "cu mass-media", asigurându-se că "prin intermediul acestora se răspândeau informațiile despre aceste măsuri".

Anchetele oficiale au fost o altă tactică de suprimare cu care s-au confruntat medicii disidenți, „cum ar fi investigarea sau amenințarea cu retragerea licenței lor medicale", intentarea de procese cu pretenții financiare semnificative împotriva lor, sau faptul că au fost supuși la percheziții ale poliției în clinicile lor private. Alți medici și cercetători au declarat că cercetările lor au fost „retractate de către revista [care le publicase inițial] după publicare", în timp ce mulți alții și-au văzut lucrările trimise, „respinse de reviste fără o evaluare inter pares" sau cu „procesul de evaluare și publicare care a durat cu multe luni mai mult decât de obicei". 

Autorii lucrării au declarat că tacticile de cenzură raportate de respondenți „sunt în concordanță cu cele identificate  de Jansen și Martin privind dinamica cenzurii". Componentele cheie ale acestui cadru includ mușamalizarea informațiilor, devalorizarea informațiilor, reinterpretarea informațiilor, cenzurarea informațiilor prin canale oficiale și intimidarea celor care exprimă astfel de opinii. „Șocați și surprinși" - dar „nu descurajați" - au lucrat la construirea de noi comunități. Articolul a detaliat, de asemenea, modul în care medicii și cadrele medicale care au participat la studiu au ripostat și au contestat eforturile de a le înăbuși opiniile.

Astfel de contrareacții au inclus dezvăluirea actului de cenzură și a informațiilor care au fost cenzurate, „utilizarea de canale alternative pentru a-și răspândi pozițiile și opiniile", „crearea de rețele de sprijin cu colegii" și „dezvoltarea de sisteme alternative de informații medicale și de sănătate - un fel de lume paralelă cu cea a instituțiilor tradiționale". Canalele alternative enumerate de respondenți au inclus platformele de socializare, chiar dacă unii s-au simțit „forțați să deschidă conturi „secrete" pe Telegram sau conturi anonime pe Twitter".

Studiul a observat că „un participant a remarcat că este absurd ca oamenii de știință să păstreze conturi secrete pe Telegram pentru ca guvernul să nu le retragă licențele sau să le afecteze reputația". La rândul lor, rețelele de socializare „ale colegilor oameni de știință, medici, avocați și politicieni cu opinii similare și politicieni" au fost „folosite nu numai pentru a face schimb de informații, ci și pentru a primi sprijin și empatie din partea unor 'outsideri' ca ei, pentru a-și face noi prieteni și a crea o nouă comunitate". Unele dintre aceste noi comunități au evoluat în „noi platforme și organizații alternative dedicate dezvoltării și furnizării de informații despre sănătate și tratamente medicale - inclusiv noi reviste și organizații non-profit, în locul celor existente, despre care ei susțin că au eșuat și au dezamăgit"."

Această acțiune, notează studiul, „le-a conferit un sentiment de speranță și senzația că construiesc „o lume nouă"".

Comentând pe Substack despre studiu, Malone a spus că, deși nu a participat personal la studiu, acesta „a rezumat totuși o mare parte din ceea ce am experimentat personal". Malone a spus că studiul a fost imperfect și a omis unele cazuri importante de cenzură legate de COVID-19, inclusiv „omniprezenta rescriere a istoriei personale de către Wikipedia", cenzura anumitor cărți de către Amazon, ștergerea de către YouTube a mărturiilor din Senatul SUA și „campaniile profesionale de infiltrare și perturbare menite să distrugă mișcarea de protest a camionagiilor americani și mișcările pentru libertate medicală". Cu toate acestea, studiul „a nimerit multe lucruri", a spus Malone, și „a documentat faptul că aceste atacuri împotriva furnizorilor de servicii medicale și a oamenilor de știință din domeniul medical au avut loc într-un mod uimitor de coordonat în întreaga lume".

Guetzkow a pus în contrast lucrarea echipei sale cu o altă lucrare recentă publicată în „revista emblematică a sociologiei, The American Sociology Review", ca un exemplu de așa-numită „sociologie de ultimă oră". Titlul acelui articol era „Grupuri de conspirație online: Micro-bloggeri, boți și discuții conspirative despre Coronavirus pe Twitter".