Maica Mina (Marina) Hociota a lucrat ca infirmieră în timpul Primului Război Mondial, pentru curajul de care a dat dovadă primind grad de sublocotenent, rang militar pe care o singură femeie îl mai dobândise până atunci, anume Ecaterina Teodoroiu.

Marina Hociota s-a născut în anul 1896 la Săliștea Sibiului, într-o familie de oieri, iar la vârsta de 18 ani a decis să se călugărească, primind numele de Mina, aflăm din Revista Floare Albastră.

Potrivit sursei citate, după intrarea României în Primul Război Mondial, maica Mina Hociotă a lucrat, voluntar, ca infirmieră. Pentru curajul deosebit dovedit, a primit dreptul să îmbrace uniforma militară și rangul de sublocotenent. În vara anului 1917, în timp ce îi evacua pe răniți cu un tren sanitar, a fost grav rănită. A fost tratată la Iași, unde a rămas să-I îngrijească pe cei care sufereau de tifos.

În anul 1918, prin Înalt Decret Regal, maica Mina Hociotă a fost decorată cu Crucea Comemorativă.

„Noi călugărițele și călugării ne-am pus în nesigu­ranța vieții pentru tron și pentru țară și am slujit cu credință și am mers în războiu cu toată conș­tiința, în ajutorul răniților pentru care am muncit cu un sentiment sfânt, să le ajutăm în suferință. Noi ne-am împlinit datoria nu ca niște oameni, ci ca niște ostași ai Domnului și ai țării noastre, făcând ascultarea până la capăt, la terminarea războiului”, afirma Maica Mina la momentul respectiv. Pentru a nu fi uitată, ierarhul Antonie Plămădeală avea să-i dedice un studiu în revista „Biserica Ortodoxă Română” nr. 11/12, 1978, spunând despre ea că ar fi „o nouă Ecaterina Teodoroiu”.

Și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, maica Mina Hociotă a avut grijă de răniții care ajungeau la spitalul din Câmpulung Muscel. După război, ea a revenit la mănăstire.
 
Maica Mina a murit în anul 1977, la Mănăstirea Nămăești.